Tineretul în mişcare, una dintre cele mai importante iniţiative ale strategiei de creştere economică Europa 2020, menită să combată creşterea şomajului în rândul tinerilor pe întreg continentul, oferă câteva instrumente practice, dar principala responsabilitate se află încă pe umerii guvernelor naţionale, distrase în prezent de încercările de a limita deficitele bugetare.
Aproximativ cinci milioane de europeni sub 25 de ani au fost în imposibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă în acest an. Cele mai afectate state sunt Spania, cu peste 40 la sută şomaj în rândul tinerilor, şi cele trei ţări baltice, unde procentul este puţin sub 40 la sută. Numai Germania, Austria şi Norvegia au rate de şomaj în rândul tinerilor de sub 10 la sută, în timp ce Danemarca înregistra şi ea în prima jumătate a acestui an un nivel de 11-12 la sută.
Ca răspuns la această stagnare, Comisia Europeană a lansat anul trecut o iniţiativă numită Tineretul în mişcare, menită să ajute tinerii să-şi găsească un loc de muncă într-o altă ţară a UE şi să obţină consiliere cu privire la împrumuturile ce pot fi acordate pentru lansarea unor proiecte şi afaceri proprii.
Parte a aşa numitei Agende 2020 a UE, un proiect care vizează stimularea economiei prin locuri de muncă în economia ‘verde’ şi hi-tech, iniţiativa ‘Tineretul în mişcare’ propune 28 de acţiuni-cheie menite să lege educaţia şi formarea profesională de piaţa forţei de muncă şi să încurajeze tinerii să profite de bursele de studii oferite de UE sau de posibilitatea de a face practică într-o altă ţară.
Locurile de muncă viitoare vor necesita mai multe competenţe, iar Comisia estimează că 35 la sută din locurile de muncă vor necesita o educaţie superioară, iar 50 la sută – studii de nivel mediu.
În aceste condiţii, abandonul şcolar timpuriu reprezintă o problemă serioasă pentru atingerea obiectivelor Agendei 2020. Prin ‘Tineretul în mişcare’, UE urmăreşte să reducă rata abandonului şcolar timpuriu de la 15 la 10 la sută şi să crească numărul tinerilor cu studii superioare sau echivalente de la 31 la sută la cel puţin 40 la sută până în 2020.
Printre măsurile avute în vedere la nivelul UE se numără un nou registru on-line cu locurile de muncă vacante europene, mai mult sprijin financiar pentru tinerii antreprenori în cadrul „facilităţii europene de microfinanţare” şi un paşaport european de aptitudini pentru a permite ca aceste competenţe să fie înregistrate într-un mod transparent şi comparabil. Propunerea unui nou paşaport a fost întâmpinată cu puţin entuziasm de întreprinderile europene mici şi mijlocii, care folosesc deja Europass – CV-ul european şablon care se concentrează pe instruirea suplimentară şi experienţa de muncă.
În general, iniţiativa ‘Tineretul în Mişcare’ ar fi binevenită pentru a corela în final educaţia şi cerinţele pieţei forţei de muncă, lucru pe care IMM-urile l-au cerut de mult. Germania, Austria, Danemarca sunt toate ţări unde „modelul dual” de cursuri universitare în paralel cu o practică într-o companie sau în sectorul public este motivul pentru care aceste ţări au reuşit să scadă şomajul în rândul tinerilor.
