* Statele UE au aprobat o legislaţie inedită la nivel mondial pentru reglementarea inteligenţei artificiale (AI), la capătul unor negocieri intense, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE.
Deşi textul a fost aprobat în unanimitate, unele state membre, precum Germania şi Franţa, au emis preocupări, de care s-a ţinut cont în versiunea finală a textului.
„Această „Lege AI” este o etapă fundamentală, care stabileşte primele reguli de pe planetă asupra inteligenţei artificiale, pentru a o face mai sigură şi respectuoasă faţă de drepturile omului”, afirmă preşedinţia belgiană.
Comisia Europeană a prezentat primul proiect de „Lege AI” în aprilie 2021. Însă apariţia la sfârşitul anului 2022 a robotului conversaţional ChatGPT, realizat de compania americană OpenAI şi care poate să întocmească texte sau traduceri în numai câteva secunde, a dat demersului o nouă dimensiune.
Acest sistem, la fel ca acelea ce pot crea sunete sau imagini, a dezvăluit publicului imensul potenţial al AI, dar şi riscurile sale, cum ar fi difuzarea pe reţelele de socializare a unor fotografii contrafăcute, dar care la prima vedere par autentice.
Franţa şi Germania au insistat ca legislaţia europeană să protejeze companiile start-up specializate în AI, pentru a fi create premisele apariţiei unor viitori „lideri europeni” în acest domeniu.
În ce priveşte inteligenţele artificiale generative, acelea care pot produce texte, sunete sau imagini la cerere, regulile vor fi impuse – conform textului adoptat – tuturor pentru asigurarea calităţii datelor utilizate în stabilirea algoritmilor şi pentru a verifica respectarea legislaţiei europene privind drepturile de autor. În plus, dezvoltatorii vor trebui să precizeze că sunetele, imaginile şi textile produse de AI sunt artificiale.
De asemenea, sistemele considerare de „risc înalt” – respectiv cele din domenii sensibile precum infrastructurile critice, educaţia, resursele umane, ordinea publică etc. – vor fi supuse unei serii de obligaţii, cum este aceea ca maşina să fie controlată uman, să fie întocmită o documentaţie tehnică sau să fie constituit un sistem de gestionare a riscurilor.
* Infracţiunile rutiere grave, cum ar fi viteza excesivă sau şofatul în stare de ebrietate, ar trebui să ducă la pierderea dreptului de a conduce la nivelul întregii UE, au declarat eurodeputaţii, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg.
În prezent, dacă un conducător auto îşi pierde permisul în urma unei infracţiuni rutiere într-o altă ţară a UE decât cea care i-a eliberat permisul, în majoritatea cazurilor sancţiunea este aplicabilă numai în ţara în care a fost comisă infracţiunea şi nu implică restricţii în restul UE.
Pentru a se asigura că suspendarea, restricţionarea sau retragerea permisului de conducere al unui nerezident se aplică în toate ţările UE, noile norme impun ca această decizie să fie transferată ţării UE care a eliberat permisul de conducere.
Eurodeputaţii propun adăugarea conducerii fără permis valabil pe lista infracţiunilor rutiere grave, cum ar fi conducerea în stare de ebrietate sau accidentele rutiere soldate cu morţi, ceea ce ar declanşa schimbul de informaţii cu privire la interdicţia de a urca la volan.
Conducerea cu 50 km/h peste limita de viteză este, de asemenea, una dintre infracţiunile rutiere grave care ar putea duce la pierderea permisului.
Sursa: Agerpres
