Scopul Tratatului de la Lisabona este ca Uniunea Europeană sa devină mai democrată, eficientă şi transparentă. Tratatul oferă cetăţenilor şi parlamentelor posibilitatea de a aduce o contribuţie mai însemnată la ceea ce se întâmplă la nivel european şi conferă Europei o voce mai puternică şi mai limpede în lume, protejând totodată interesele naţionale.
67,13% dintre alegătorii irlandezi au votat în favoarea Tratatului de la Lisabona, potrivit rezultatelor finale ale referendumului din 2 octombrie 2009.
Considerăm că succesul acestui al doilea referendum s-a datorat, în special, eforturilor depuse în vederea unei mai bune comunicări a principalelor teme europene cuprinse în Tratat şi explicarea mai clară a avantajelor pentru cetăţenii Irlandei şi ai celorlalte state membre.
Ratificarea Tratatului de către Cehia şi Polonia pare, în aceste condiţii, o formalitate, Consiliul European de la sfârşitul acestei luni având posibilitatea de a decide intrarea în vigoare a Tratatului ce va avea efecte juridice depline de la 1 noiembrie 2014. Preşedintele ceh a înlăturat, prin semnătura sa pe Tratatul de la Lisabona, ultima piedică la intrarea în vigoare a acestuia. Prin urmare, din decembrie sau ianuarie, Uniunea Europeană va funcţiona după un nou Tratat.
Esenţial şi cu efecte directe asupra cetăţenilor europeni este includerea în Tratat a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, instituţiile europene şi statele membre fiind, din punct de vedere juridic, obligate să îi respecte prevederile. Carta Drepturilor Fundamentale obţine statut juridic obligatoriu, Tratatul de la Lisabona garantând libertăţile şi principiile înscrise în Cartă referitoare la drepturile civile, politice, economice şi sociale.
Uniunea va beneficia de o capacitate extinsă de acţiune în materie de libertate, securitate şi justiţie, ceea ce va aduce avantaje directe în ceea ce priveşte capacitatea Uniunii de a lupta împotriva criminalităţii şi terorismului. Noile prevederi în materie de protecţie civilă, ajutor umanitar şi sănătate publică au, de asemenea, obiectivul de a întări capacitatea Uniunii de a răspunde la ameninţările la adresa securităţii cetăţenilor europeni.
Printre noutăţile tratatului se regăsesc şi instrumentele de politică externă de care dispune Europa, care vor fi regrupate atât în ceea ce priveşte elaborarea, cât şi adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona va oferi Europei o voce mai clară în relaţiile cu partenerii săi din întreaga lume, prin stabilirea unor funcţii clare de conducere şi reprezentare a Uniunii Europene. Numirea unui Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, care va fi şi unul din vicepreşedinţii Comisiei, va creşte impactul, coerenţa şi vizibilitatea acţiunii externe a UE.
Metodele de vot şi de lucru vor fi simplificate printr-o separare clară a competenţelor Uniunii şi a statelor membre. Astfel, începând din 2014, deciziile Consiliului vor avea nevoie de sprijinul a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia europeană. Este sistemul „dublei majorităţi”. De asemenea, se creează postul de preşedinte al Consiliului European, cu un mandat de doi ani şi jumătate, „ales” de Parlamentul European la propunerea Consiliului.
Parlamentele naţionale şi Parlamentul European au un rol consolidat, iar cetăţenii au mai multe şanse de a se face auziţi. Parlamentul European se va afla pe o poziţie de egalitate cu Consiliul, care reprezintă statele membre, în ceea ce priveşte adoptarea celei mai mari părţi a legislaţiei Uniunii Europene. Parlamentele naţionale se vor implica în consultări înainte de adoptarea legislaţiei europene, astfel încât vor participa într-o mai mare măsură la activităţile UE, datorită principiului subsidiarităţii care le permite să se asigure că UE intervine doar atunci când se pot obţine rezultate mai bune la nivel comunitar.
Prin Tratatul de la Lisabona se va introduce dreptul de iniţiativă legislativă pentru cetăţeni – un milion de cetăţeni din diferite state membre vor putea cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice.
În ceea ce priveşte retragerea din Uniune, Tratatul de la Lisabona recunoaşte explicit, pentru prima dată, posibilitatea ca un stat membru să se retragă din Uniune.
Tratatul de la Lisabona este un document foarte lung – peste 300 de pagini în forma sa consolidată, incluzând anexele şi protocoalele. Acesta include numeroase dispoziţii din tratatele UE anterioare, modificate şi actualizate. Informaţii referitoare la noile elemente din Tratatul de la Lisabona gasiţi în cadrul Centrului nostru, Europe Direct din incinta Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu Argeş, str. Victoriei, nr.18. Astfel, aici puteţi găsi atât ghiduri privind dispoziţiile-cheie ale Tratatului de la Lisabona, precum şi link-uri cu textul integral al acestuia.
