Gradul de ocupare a forţei de muncă, pe o pantă descendentă
După redresarea moderată a pieţei forţei de muncă ce a durat până la jumătatea anului 2011, gradul de ocupare a forţei de muncă în Europa se află pe o pantă descendentă, relevă un raport trimestrial al Comisiei Europene privind şomajul şi situaţia socială în Uniunea Europeană.
În acelaşi timp, şomajul, aflat în creştere constantă pe parcursul anului trecut, a atins un nivel maxim record de 9,8%, ceea ce a dus la anularea rezultatelor pozitive înregistrate anterior pe piaţa forţei de muncă europene.
Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene au prognozat o creştere anuală medie a PIB în Uniunea Europeană de 0,6% în 2012 şi de 1,5% în 2013. Rata prognozată nu va fi suficientă pentru ameliorarea situaţiei de pe piaţa forţei de muncă.
Majoritatea categoriilor sociale sunt afectate de şomaj, dar situaţia este mai dificilă în cazul tinerilor, a persoanelor cu calificare scăzută şi a imigranţilor.
Economia UE a înregistrat în al treilea trimestru din 2011 o creştere modestă, insuficientă pentru a stabiliza nivelul de ocupare a forţei de muncă. Rata creşterii economice a fost de 0,3% comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce rata anuală de creştere a scăzut de la 1,7% din PIB la 1,4% din PIB. Previziunile privind evoluţia economiei UE au fost revizuite în scădere, unul dintre motive fiind slăbirea mediului economic internaţional.
Deşi gradul de ocupare a forţei de muncă în UE s-a redresat uşor în al doilea trimestru al anului trecut, din al treilea trimestru s-a înregistrat o tendinţă de scădere cu 0,1 %. Pe fondul acestui trend negativ din vara lui 2011, tot mai multe state membre înregistrează scăderi ale gradului de ocupare.
Date publicate recent privind situaţia din 2010 arată că sărăcia este un fenomen care s-a agravat în multe state membre, în special în cele periferice (ţările baltice, Spania, Irlanda), iar măsurile de consolidare fiscală actuale ar putea agrava situaţia categoriilor celor mai vulnerabile.
Persoanele cele mai afectate sunt cele care erau deja cele mai expuse riscurilor înaintea izbucnirii crizei, precum familiile cu copii.
Astfel, proporţia copiilor şi a adulţilor apţi de muncă ce trăiesc în gospodării în care nicio persoană nu este angajată a atins 9,9% în UE în anul 2010, în creştere cu un punct procentual faţă de anul 2008. De la debutul crizei, această proporţie a sporit cu peste două puncte procentuale în Estonia, Letonia, Lituania, Spania, Irlanda, Portugalia, Slovacia şi Marea Britanie, iar în prezent depăşeşte 12% în Letonia, Belgia, Marea Britanie şi Irlanda.
Piaţa forţei de muncă pentru persoanele cu calificare scăzută, din categoria de vârstă 25-64 de ani, s-a stabilizat la jumătatea anului trecut. Totuşi, acest segment demografic a suferit cele mai pronunţate şi mai durabile efecte ale crizei.
În anul 2010, pe lângă cele 23 de milioane de persoane fără un loc de muncă înregistrate în Uniunea Europeană, alte 19,2 milioane de persoane, reprezentând 8% din populaţia activă, erau angajate cu program redus sau calificate ca potenţială forţă de muncă adiţională în UE, fiind inactive.
În această categorie sunt incluse, pe de o parte, persoanele care lucrează doar part-time şi, pe de altă parte, persoanele din categoria populaţie inactive deşi fie caută un loc de muncă dar nu sunt disponibile imediat, fie sunt disponibile dar nu caută un loc de muncă. Numărul acestora a sporit cu 1,6 milioane faţă de anul 2008.
În al treilea trimestru al anului trecut, creşterea productivităţii a avut o evoluţie inegală în diversele state membre. Cel mai notabil rezultat s-a înregistrat în Marea Britanie, iar scăderea cea mai pregnantă în Danemarca. În celelalte state membre rata productivităţii a stagnat sau a înregistrat schimbări mai moderate. În acelaşi timp, creşterea costului nominal al forţei de muncă a rămas moderat, astfel încât creşterile costului unitar al forţei de muncă au fost limitate.
Sursa: Agerpres
