Având în vedere situaţia socială a romilor şi îmbunătăţirea accesului acestora pe piaţa muncii din UE, Comisia Parlamentului European pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a prezentat un raport detaliat privind situaţia socială a romilor în UE.
În raport se sublinia că promovarea incluziunii sociale şi a accesului romilor pe piaţa muncii trebuie să răspundă condiţiei fundamentale prealabile a acordării de drepturi sociale şi politice egale. „Condiţiile în care trăieşte cea mai mare minoritate din Europa pot fi descrise, fără îndoială, ca fiind similare celor din ţările în curs de dezvoltare. Acestea nu se referă numai la indicatori privind educaţia, locuinţele, sănătatea, ocuparea forţei de muncă, şi de altă natură, dar şi la faptul că, fără asistenţă externă imediată, concentrată şi specifică, aproximativ 10-12 milioane de persoane nu au nici o şansă de a scăpa de sărăcie şi excludere”, declară în expunerea de motive la raportul menţionat raportoarea PE Magda Kósáné Kovács (PSE, Ungaria).
Astfel, printre recomandările adresate statelor membre enumerăm:
- crearea unui grup de experţi la nivelul Uniunii Europene, care să includă reprezentanţi ai romilor, pentru a coordona strategia pentru romi a statelor membre şi utilizarea fondurilor Uniunii Europene prevăzute pentru promovarea acesteia;
- stabilirea de parteneriate între diverse organizaţii care reprezintă interesele romilor şi instituţiile publice competente ale statelor membre;
- crearea de instrumente, precum creditele de concesiune sau subvenţii publice, şi la planificarea ajutoarelor pentru ferme, să înscrie obiectivul important de a acorda cetăţenilor romi posibilitatea de a obţine condiţii în care să îşi poată câştiga existenţa din agricultură, astfel încât, în completarea unui loc de muncă salarizat în agricultură, sau în locul căutării unui astfel de loc de muncă, aceştia ar adopta o atitudine deschisă faţă de ideea conceperii unor forme inovative de muncă în agricultură, inclusiv cooperativele sociale, justificând astfel procurarea resurselor necesare în acest scop;
- dezvoltarea de proiecte locative şi încetarea practicii discriminatorii a evacuării ocupanţilor cartierelor insalubre ale romilor.
Cetăţenii romi din anumite state membre influenţează piramida demografică într-un mod specific. Proporţia copiilor romi în cadrul populaţiei totale este ridicată, în timp ce speranţa lor de viaţă la naştere este cu cel puţin 10 ani mai mică decât cea a persoanelor care aparţin populaţiei majoritare.
Raportoarea PE, Magda Kósáné Kovács, a atras atenţia că, în realitate, accesul inegal la servicii şi multiplele dezavantaje cu care se confruntă copiii romi nu le permit acestora să aibă acces la dezvoltarea timpurie şi la o educaţie de înaltă calitate. Sistemele educaţionale sunt selective şi, în pofida eforturilor depuse de statele membre pentru depăşirea segregării, numeroasele şi variatele sisteme concepute în mod ostentativ în vederea combaterii segregării servesc adesea, în realitate, la accentuarea disparităţilor dintre grupurile sociale şi dezavantajează în mod profund categoriile sărace, îndeosebi romii.
Se subliniază necesitatea unor politici educaţionale specifice care să se adreseze familiilor rome şi să încurajeze participarea activă. Deşi proporţia tinerilor romi înscrişi în sistemele de învăţământ preuniversitar şi superior a crescut în unele state membre, în mare măsură nivelul calificărilor acestora rămâne încă inferior mediei Uniunii Europene. În lipsa unor calificări oficiale, poziţia romilor pe piaţa muncii poate fi îmbunătăţită şi prin crearea unui sistem de recunoaştere a aptitudinilor practice.
