Turismul rural şi tradiţiile româneşti, promovate la Parlamentul European
Trimisul special al AGERPRES, Cătălina Matei, transmite: Industria hotelieră şi produsele tradiţionale meşteşugăreşti ca mijloace de dezvoltare a turismului românesc au constituit tema unui eveniment care a debutat marţi, la Bruxelles, în prezenţa comisarului european pentru politici regionale, Corina Creţu, ai reprezentanţilor Comisiei Europene şi ai Parlamentului European.
Evenimentul, organizat de europarlamentarul S&D Maria Grapini, are loc la Parlamentul European şi se bucură de o numeroasă participare internaţională, în centrul acestuia fiind o expoziţie cu acelaşi nume. Sunt prezenţi invitaţi şi din Republica Moldova.
La conferinţa care a deschis evenimentul, comisarul european Corina Creţu a subliniat că turismul este unul dintre principalii piloni ai economiei noastre, fiind nu doar un sector economic puternic, care oferă locuri de muncă, ci şi unul dintre cei mai importanţi factori ai integrării europene -pentru est-europeni.
„Turismul este unul din principalii piloni ai economiei europene, este nu doar un sector
economic foarte puternic, care oferă locuri de muncă pentru 9 % din forţa de muncă a Uniunii Europene. (…) Pentru noi, europenii, mai ales pentru cei care provenim din centrul şi estul european, turismul este unul dintre cei mai importanţi factori ai integrării europene deoarece finalizarea pieţei interne a facilitat, în ultimii 25 de ani, libera circulaţie a bunurilor, a serviciilor, libera circulaţie a persoanelor, milioane de schimburi economice. Dar turismul a făcut un lucru şi mai important – a permis celor 500 milioane de europeni să se întâlnească, să se cunoască mai bine, să contribuie la construirea unei identităţi europene”, a subliniat comisarul european.
Oficialul le-a spus reprezentanţilor din turism, prezenţi la Bruxelles, că pentru următorii patru ani sunt eligibile o serie de proiecte de cercetare legate de turism, de dezvoltare şi inovare tehnologică, inclusiv servicii de inovare şi clustere (incubatoare de servicii turistice, demonstrative).
„În cadrul Fondului de dezvoltare regională sunt eligibile proiecte privind dezvoltarea
produselor IT legate de turism – aplicaţii, baze de date, dezvoltarea serviciilor de turism inovatoare.
(…) Noi finanţăm şi produse şi servicii de nişă, de exemplu turismul de sănătate, turismul balnear, turismul pentru persoanele în vârstă, turismul cultural, ecoturismul, turismul gastronomic, turismul sportiv. Deci, dacă aveţi idei, vă rog să nu ezitaţi să vă adresaţi autorităţilor naţionale, Ministerului Fondurilor Europene”, a arătat Corina Creţu.
În opinia comisarului european, pentru Marea Neagră se pot face mult mai multe lucruri. „Am putea cred lucra mai mult cu Ministerul Fondurilor Europene pentru îmbunătăţirea situaţiei de la Marea Neagră. (…) Cred că trebuie să facem un pas înainte pentru a face Marea Neagră mult mai atractivă pentru turişti, pentru că în zona carpatică eu cred că s-au făcut paşi importanţi, vedem că această zonă atrage foarte mulţi turişti. Putem finanţa infrastructura pentru turismul cultural şi durabil la scară mică. Avem acest proiect de succes de la Alba Iulia. (…) Noi nu putem realiza de la Bruxelles aceste proiecte şi aceasta este o slăbiciune a statului român – faptul că nu avem proiecte viabile. Sigur, foarte mulţi primari vin la mine cu proiecte, dar fără studii de fezabilitate, fără studii privind diferenţa între beneficii şi costuri. Deci, dacă nu avem aceste documente şi dacă sunt nişte criterii foarte clare de eligibilitate, pentru perioada 2014 – 2020, sigur că noi putem avea toată bunăvoinţa, dar nu putem finanţa vise. Noi avem toată bunăvoinţa, dar nu putem finanţa decât proiecte concrete”, a explicat Corina Creţu.
Potrivit acesteia, fondurile europene ar trebui să se concentreze pe cinci provocări majore – integrarea în economiile locale (marcată de un dialog deschis între autorităţile locale, reprezentanţii mediului de afaceri din zona respectivă şi promotorii de proiecte), durabilitatea, inovarea, diversificarea, precum şi accesibilitatea turismului pentru toate categoriile sociale.
Potrivit europarlamentarului Maria Grapini, România se află printre ţările din Uniunea Europeană care chiar dispune de cele două mecanisme – industria hotelieră şi produsele tradiţionale meşteşugăreşti. „România să ţină cont că în 2018 este declarat anul european cultural şi pe acest program putem să derulăm foarte multe proiecte, pentru că avem obiective culturale şi, atunci când le punem în valoare, automat turismul cultural se poate dezvolta în jurul acestora”, a arătat europarlamentarul român.
Europarlamentarul Victor Boştinaru, vicepreşedinte al grupului S&D din Parlamentul European, a subliniat că o ţară ca România ar trebui să utilizeze condiţia de stat membru şi toate avantajele asociate pentru a face câteva lucruri care toate ar trebui să transforme apartenenţa noastră la Uniune într-un factor de dinamizare şi de creştere a rolului industriei turismului.
„În primul rând mă refer la politica de coeziune, aceasta însemnând accesarea fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru că fără conectivitate degeaba ai facilităţi turistice.
Conectivitatea rămâne o mare problemă a României, alte state au utilizat extrem de inteligent acest factor. (…) Cei de la Bucureşti ar fi trebuit să vă ajute mai mult, de la elaborarea ghidurilor, care s-au schimbat într-un domeniu de trei ori în acest an, până la autorizarea autorităţilor de management, acreditarea lor la Bruxelles, ceea ce încă nu s-a întâmplat, pentru că nu au fost trimise dosarele la Bruxelles. România a fost unul dintre pionierii turismului modern în fostul bloc comunist. Conceput ca atare, era un proiect dinamic, inovator pentru modelul prăfuit de economie pentru modelul fostului bloc comunist. Am ratat acest start după ’90 şi vreau să cred că trebuie să învăţăm până la urmă din condiţia noastră de stat membru”, a arătat Victor Boştinaru.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Anca Pavel Nedea, a amintit că în acest an a fost elaborată o strategie de dezvoltare şi marketing – document care va da direcţia turismului pentru următorii ani şi în care autenticitatea turismului rural, tradiţiile, reprezintă un mod de repoziţionare şi „capitalizare” a României în acest domeniu.
„Turismul rural, cultural şi eco-turismul reprezintă trei din cele şapte forme de turism-cheie conform noii strategii, document programativ în care putem spune că regăsim ca numitor comun dezvoltarea sustenabilă a destinaţiilor, implicând activ comunităţile locale pentru protejarea componentei naturale şi socio-culturale a fiecărei destinaţii turistice. (…) Anul acesta ANT a implementat dezvoltarea destinaţiilor prin intermediul organizaţiilor de management al destinaţiilor.
(…) România are posibilitatea de a crea o puternică ofertă rurală şi culturală, cu un puternic concept diferenţiat. În noua strategie de marketing turismul gastronomic are un loc foarte important”, a subliniat preşedintele ANT.
Nicola Danti, vicepreşedintele al Comisiei IMCO, şi raportor opinie privind posibila extindere a indicaţiilor geografice pentru produse non-agricole, a arătat că este foarte important ca Europa să fie prezentată ca un loc unde se creează frumuseţe, unde apare creativitate, unde se fac produse de calitate.
„Nu e suficient să vorbim de artizanat doar de dragul său. Artizanatul este important pentru economia Europei, dar şi pentru frumuseţea pe care o aduce şi o astfel de viziune mi se pare potrivită.
Comisia Europeană doreşte să promovăm poveştile de succes ale Europei, prin urmare să promovăm indicaţiile geografice pe care le avem deja la alimente şi să extindem aceasta şi la produsele de artizanat. Vrem ca poveştile de succes să se extindă şi la produsele non alimentare”, a arătat Nicola Danti.
Justyna Morek, membru al cabinetului Comisarului pentru Piaţă Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM, Elzbieta Bienkowska, a subliniat că turismul este unul dintre sectoarele care generează cele mai multe locuri de muncă din Europa şi acesta nu înseamnă doar să vizitezi doar un castel sau un muzeu, înseamnă să simţi tradiţiile locale, să guşti mâncarea din ţara respectivă.
„Este evident că destinaţiile cu cel mai mare succes sunt cele care ştiu să îmbine tradiţiile culturale. (…) Graţie turismului, artizanatul local rezistă la presiunea corporaţiilor, de exemplu ţesătorii romani care creează acele covoare minunate cu modele tradiţionale. Turismul are şi un efect foarte important asupra culturii şi industriilor creative în strânsă legătură cu tradiţiile locale. Trebuie să vedem cum putem întări legătura dintre turism şi artizanatul local – care poate reprezenta un element important în diversificarea industriei turistice. Vrem sa diversificăm oferta turistică din Europa”, a afirmat Justyna Morek.
Românii din diaspora nu au uitat de unde au plecat şi, peste tot unde se află, s-au organizat ca persoane individuale sau ca ONG-uri şi au încercat să promoveze România, turismul, meşteşugurile, a declarat Liviu Hopârtean, preşedintele Casei de Cultură Belgo-Române – Arthis. „Românii din diaspora reprezintă un potenţial imens şi v-aş ruga să încercăm să-i folosim ca vectori în promovarea turismului. Ei pot deveni potenţiali investitori”, a arătat Hopârtean.
Evenimentul de la Bruxelles s-a încheiat marţi cu o degustare de produse alimentare tradiţionale româneşti şi cu deschiderea expoziţiei „Industria hotelieră şi produsele tradiţionale meşteşugăreşti – mijloace de dezvoltare a turismului românesc” care se va încheia pe 8 decembrie.
Sursa: AGERPRES
