Parlamentul European cere un control anual asupra drepturilor fundamentale în UE
Membrii Parlamentului European (PE), reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au cerut Comisiei Europene să creeze un mecanism european obligatoriu de monitorizare şi raportare anuală a situaţiei democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale în statele membre, eliminând abordarea actuală care se concentrează doar pe rezolvarea crizelor, potrivit unui comunicat de presă al PE.
Într-o rezoluţie adoptată cu 475 de voturi pentru, 171 contra şi 39 de abţineri, eurodeputaţii susţin că mecanismul respectiv ar trebui să includă standarde obiective şi să stabilească o abordare graduală pentru remedierea încălcărilor.
”Am oferit Uniunii Europene instrumentele pentru toate celelalte politici publice – competiţie, cooperare în domeniul justiţiei şi poliţiei, afaceri externe (…), dar valorile noastre principale nu sunt protejate de instrumente suficient de puternice pentru a le asigura respectarea în toată Uniunea Europeană’, a spus raportorul Parlamentului European pentru acest dosar, liberala olandeză Sophie in’t Veld, în dezbaterea dinaintea votului.
Noul mecanism ar trebui să asigure respectarea de către toate statele membre a valorilor din tratatele UE şi să fixeze criterii clare, bazate pe fapte şi apolitice pentru evaluarea situaţiei democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale, în mod sistematic şi echitabil, se arată în textul rezoluţiei.
Propunerea Parlamentului European pentru un mecanism UE privind drepturile fundamentale are ca obiectiv încorporarea instrumentelor pentru protejarea drepturilor fundamentale existente într-un singur instrument şi asigurarea unei utilizări depline.
Un alt obiectiv este eliminarea diferenţelor dintre monitorizarea drepturilor fundamentale în statele candidate şi lipsa unor instrumente efective în statele care au devenit deja membre. Acest mecanism ar putea oferi şi prilejul unor dezbateri periodice, pe tema drepturilor fundamentale, în instituţiile UE şi în parlamentele naţionale.
În fiecare an, un grup de experţi independenţi va elabora o tabelă de punctaj privind situaţia drepturilor fundamentale în statele membre, inclusiv recomandări specifice pentru fiecare stat membru, pe baza unor indicatori cum ar fi separarea puterilor, libertatea şi pluralismul media, accesul la justiţie. Pentru fiecare criteriu, fiecare stat membru va primi un punctaj care va arăta dacă situaţia este satisfăcătoare (verde), considerată riscantă (galben) sau au fost observate încălcări (roşu).
Tabela de punctaj va reprezenta punctul de plecare pentru orice acţiuni ale Comisiei Europene şi va oferi posibilitatea unei abordări clare şi progresive, de la deschiderea dialogului cu statul membru până la invocarea articolului 7(1) din Tratatul de la Lisabona, pentru a oferi avertizări timpurii înainte de a avea loc o încălcare gravă, ultimul pas fiind activarea articolului 7 din Tratat, conform căruia poate fi suspendat dreptul de vot al unui stat în Consiliu.
UE relansează un ambiţios proiect de reformă a sistemului de impozitare a companiilor în Europa
Comisia Europeană a relansat un ambiţios proiect de reformă a modului de impozitare a societăţilor în cadrul pieţei unice, cu scopul de a dezvolta un sistem fiscal echitabil şi favorabil creşterii, primul pas spre o armonizare a regulilor fiscale în Europa.
Dacă va fi adoptat, noul regim va fi obligatoriu pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 750 milioane de euro, care vor fi „impozitate acolo unde realizează profiturile”, a precizat executivul comunitar într-un comunicat de presă.
Principala măsură a proiectului prezentat prevede crearea unei baze fiscale consolidate comune a societăţilor (CCCTB), un proiect care datează din 2011, aflat în prezent în impas din cauza divergenţelor existente între statele membre.
„Datorită CCCTB, societăţile vor dispune pentru prima dată de un set unic de norme, la nivelul UE, pentru calcularea profitului lor impozabil…CCCTB va crea un sistem mai transparent, mai eficient şi mai echitabil de calculare a bazei fiscale a societăţilor transfrontaliere, care va reforma substanţial fiscalitatea societăţilor în întreaga UE” apreciază Comisia Europeană.
În schimb, executivul comunitar subliniază că CCCTB nu reglementează şi cotele impozitului de profit, acesta fiind un domeniu care ţine de suveranitatea naţională.
Propunerea Comisiei va contribui la combaterea practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale.
„CCCTB cuprinde măsuri stricte antiabuz, pentru a împiedica transferarea profiturilor societăţilor în ţări din afara UE. Întrucât CCCTB va fi obligatorie pentru marile grupuri multinaţionale care operează în UE, aceste societăţi, care sunt cele mai expuse riscului de planificare fiscală agresivă, nu vor putea să utilizeze practici de evitare a obligaţiilor fiscale la scară largă”, susţine Comisia.
Pentru a încuraja progresele rapide, implementarea CCCTB a fost gândită ca un proces în două etape. Mai întâi va fi adoptată baza comună, adică regulile de calcul uniforme, urmată în al doilea timp de consolidare, care va obliga companiile să plătească impozite acolo unde îşi desfăşoară activitatea.
PE votează miercuri finanţarea unui program de cercetare în domeniul tehnologiei militare
Parlamentul European discută în plen finanţarea unui nou program pregătitor în domeniul cercetării şi tehnologiei militare care ar trebui să debuteze în 2017, scrie publicaţia EU Observer.
Aproximativ 25 de milioane de euro pe an pentru următorii şapte ani alocaţi pentru un ciclu preparator care va duce la înfiinţarea unui program de cercetare în domeniul militar al UE începând din 2021. Decizia care va fi luată miercuri de europarlamentari marcheză o schimbare a direcţiei în UE şi le va permite companiilor din domeniul armamentului accesul la fonduri europene, până acum interzise cercetării militare.
Proiectul inclus în proiectul de buget al UE notează, printre altele, nevoia de a lansa un proiect demonstrativ la scară largă în 2017 pentru a arăta, experimental, noua tehnologie şi potenţialul inovativ al UE.
Sursa: AGERPRES
