Ţările UE susţin liberalizarea regimului de vize pentru Georgia, dar aşteaptă garanţii
Ţările Uniunii Europene au convenit în principiu să accepte liberalizarea regimului de vize de scurt sejur pentru Georgia, dar au amânat aplicarea programului până când vor putea cădea de acord asupra unor garanţii mai solide menite să prevină orice aflux brusc de imigranţi, relatează Reuters.
Decizia subliniază prudenţa sporită a blocului comunitar faţă de imigraţie, după sosirea a aproximativ 1,3 milioane de refugiaţi şi migranţi anul trecut.
Uniunea Europeană negociază relaxarea restricţiilor de călătorie pentru georgieni ca o recunoaştere a progreselor pe calea spre democraţie în această fostă republică sovietică ce are o populaţie de 3,7 milioane de locuitori.
Dar Germania a blocat liberalizarea regimului de vize în iunie, cerând ca blocul comunitar în primul rând să îşi asigure sistemul de suspendare a vizelor pentru a face faţă unor eventuale creşteri bruşte de sosiri de migranţi.
Relaxarea regimului de vize pentru georgieni se suprapune discuţiilor similare pe care UE le desfăşoară cu Ucraina şi Turcia. Dar negocierile cu aceste două ţări sunt mai problematice pentru UE, de unde rezultă şi precauţiile de a avansa în discuţiile cu guvernul de la Tbilisi.Georgia, ţară ce are graniţă comună cu Rusia, este prinsă într-o încleştare geopolitică între Occident şi Moscova, care se opune aspiraţiilor georgienilor de a intra în UE şi vede această naţiune ca parte a sferei sale de influenţă.
UE: Un ajutor total de 13,6 miliarde de euro, promis Afganistanului pentru perioada 2017-2020
Un ajutor total de 13,6 miliarde de euro (15,2 miliarde de dolari) a fost promis Afganistanului pentru următorii patru ani (2017-2020), a anunţat comisarul european Neven Mimica la încheierea unei conferinţe a donatorilor, organizată la Bruxelles, relatează AFP.
Nivelul atins este cât se poate de aproape de cel înregistrat în urmă cu patru ani la conferinţa de la Tokyo (14,3 miliarde de euro sau 16 miliarde de dolari), a precizat Neven Mimica, comisarul european pentru cooperare internaţională şi dezvoltare, salutând ceea ce el a numit o cifră ”remarcabilă, impresionantă”.
UE vrea un sistem de alertă timpurie pentru companiile în pericol de insolvenţă
Un sistem extern de alertă timpurie pentru companiile în pericol de insolvenţă este elementul central al unui plan al Comisiei Europene pentru a reduce problema falimentelor în regiune şi a ajuta băncile să îşi recupereze creditele neperformante, transmite Reuters.
Creditele neperformante din bilanţurile principalelor bănci din zona euro se ridicau anul trecut la aproape 1.000 de miliarde de euro, aproximativ 9% din PIB-ul zonei euro, afectând capacitatea băncilor de a face profit de pe urma creditelor acordate companiilor. Datele furnizate de UE arată că numărul companiilor în insolvenţă a crescut după criza financiară din 2007-2008, în condiţiile în care jumătate din noile firme nu supravieţuiesc mai mult de cinci ani.
Pentru a rezolva această problemă, Comisia vrea să pună la punct norme comune în UE pentru a ajuta companiile să-şi restructureze afacerile şi să evite falimentul, potrivit unui proiect de act normativ consultat de Reuters. De asemenea, noile norme ar ajuta creditorii să îşi recupereze mai uşor împrumuturile.
Comisia vrea să introducă un sistem de alertă timpurie care implică „intervenţia externă” atunci când firmele manifestă primele semne de stres. Acest semnal de alarmă ar putea fi declanşat de bănci sau firme de contabilitate şi ar putea conduce la o restructurare în ideea de a salva părţile sănătoase ale unei afaceri. Ca o concesie făcută mediului de afaceri, Comisia propune o perioadă de graţie de patru luni pentru a permite companiilor să se restructureze fără a-şi plăti datoriile şi taxele dacă urmăresc o restructurare adevărată.
Însă, unii bancheri se opun unei astfel de prelungiri. „Patru luni este prea mult”, a declarat un bancher subliniind că există deja o perioadă de graţie de 90 de zile în care firmele „pot sări” plata datoriilor înainte ca acestea să fie declarate neperformante.
Obiectivul Comisiei este să evite litigiile şi falimentele îndelungate urmând să se bazeze pe mediatori şi organisme de supervizare, în timp ce creditorii vor avea un cuvânt de spus în procesul de restructurare.
În ţările din Europa Occidentală numărul cazurilor de insolvenţă a scăzut de la un vârf de 193.000 de cazuri înregistrat în 2013, dar este de trei ori mai mare decât în 2007 în ţări precum Italia şi Portugalia. Între timp, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a crescut de trei ori în Italia până la aproape 18%, de aproape cinci ori în Portugalia şi de aproape şapte ori în Spania în perioada dintre 2007 şi 2015.
Propunerea Comisiei Europene, care va fi dezvăluită în data de 25 octombrie, va avea nevoie de aprobarea statelor europene şi a Parlamentului European înainte de a deveni lege, iar statele membre vor trebui să o transpună în legislaţia naţională. Sursa: AGERPRES
