România se află printre cele 17 state membre ale Uniunii Europene care au în vigoare norme privind aplicarea de politici alimentare de prevenire a obezităţii infantile, impunând restricţii la comercializarea produselor alimentare nesănătoase în instituţiile de învăţământ, arată un raport publicat de Comisia Europeană.
Ca parte a eforturilor de reducere a obezităţii infantile, serviciul ştiinţific intern al Comisiei, Centrul Comun de Cercetare (JRC), a publicat primul raport cuprinzător referitor la politicile privind alimentaţia în şcoli în Europa.
Potrivit studiului, ţările europene recunosc contribuţia importantă a alimentaţiei în şcoli la sănătatea, dezvoltarea şi performanţele şcolare ale copiilor.
Toate ţările cuprinse în studiu (cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia şi Elveţia) au orientări privind alimentaţia în şcoli, deşi acestea variază considerabil. Măsurile naţionale care vizează promovarea dietelor sănătoase în şcoli variază de la orientări facultative privind dimensiunile porţiilor, de exemplu, la interdicţii totale, inclusiv în ceea ce priveşte comercializarea, a distribuitoarelor automate şi a băuturilor îndulcite cu zahăr.
Raportul analizează cele mai recente documente de politică naţională care constituie standarde şi orientări privind alimentele disponibile în şcolile primare şi secundare.
Documentul descrie aceste politici pe baza unor criterii comune, precum alimentele permise sau interzise, nivelul substanţelor nutritive, structurile pentru servit masa, serviciile de alimentaţie publică şi restricţiile privind comercializarea.
Conform raportului, peste 90% dintre politicile studiate conţin standarde cu privire la alimente, menite a asigura meniuri echilibrate. Acestea sunt urmate de orientări privind dimensiunea porţiilor (76%) şi de standarde bazate pe substanţele nutritive pentru prânz (65%).
Sunt foarte des întâlnite restricţiile sau recomandările legate de disponibilitatea băuturilor (65-82%), majoritatea sprijinind accesul (gratuit) la apă potabilă proaspătă şi limitând sau interzicând în mod specific băuturile răcoritoare (îndulcite cu zahăr).
Îmbunătăţirea nutriţiei copiilor, învăţarea unui regim alimentar şi a unor obiceiuri de viaţă sănătoase, precum şi reducerea sau prevenirea obezităţii infantile sunt obiectivele principale generale împărtăşite de majoritatea ţărilor.
Măsurarea rezultatelor politicii privind alimentaţia în şcoli este impusă sau recomandată în 59% dintre politici. Furnizarea de alimente în şcoli şi procentajul copiilor care mănâncă la şcoală sunt rezultatele cel mai des întâlnite între cele care trebuie măsurate.
Sursa: Agerpres
