România va trebui să depună eforturi foarte mari pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020
Obiectivele propuse de Comisia Europeană în cadrul Strategiei 2020 sunt extrem de ambiţioase, iar România va trebui să facă eforturi mari pentru a se apropia măcar de ţintele propuse la nivel comunitar, au apreciat participanţii la dezbaterea pe această temă organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
La 3 martie, Comisia Europeană a prezentat “Strategia Europa 2020” pentru ieşirea din criză şi pregătirea economiei UE pentru deceniul următor. Comisia identifica trei factori-cheie pentru creşterea economică, de aplicat prin acţiuni concrete la nivelul UE şi la nivel naţional:
– o creştere inteligentă (promovarea cunoaşterii, inovării, educaţiei şi societăţii digitale);
– o creştere durabilă (o producţie mai competitivă, cu o utilizare mai eficienta a resurselor);
– o creştere economică favorabilă incluziunii (o mai mare participare la piaţa forţei de munca, dobândirea de competenţe şi lupta împotriva sărăciei).
Pentru realizarea celor trei deziderate, au fost stabilite cinci obiective care definesc nivelul la care ar trebui să se situeze Europa în 2020, în raport cu care vor fi evaluate progresele:
– 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani trebuie să fie angajată;
– 3% din PIB-ul Uniunii trebuie să fie investit în cercetare şi dezvoltare;
– obiectivele climatice şi energetice ’20/20/20′ (până în 2020, emisiile de CO2 trebuie reduse cu 20%, iar ponderea energiei regenerabile în producţia totală de energie din UE trebuie crescută la 20%) trebuie să fie îndeplinite; – ponderea abandonului şcolar timpuriu trebuie să fie sub 10%, iar cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studii universitare;
– trebuie redus cu 25% numărul persoanelor expuse riscului sărăciei (de la 80 de milioane, în prezent, până la 60 de milioane în 2020).
După ce această Strategie va primi aprobarea şefilor de stat şi de guvern din UE, statele membre vor trebui să transpună aceste obiective în indicatori de referinţă naţionali.
În cazul României, este evident că nu îşi va putea propune ţinte foarte înalte, dat fiind punctul de plecare şi resursele de care dispune, a subliniat Viorel Dobrescu, director pentru strategii UE din cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene. În condiţiile în care decalajul dintre situaţia actuală a României şi obiectivele propuse de Comisie este mult prea mare pentru a fi recuperat în cei zece ani, ţintele României ar putea fi calculate aplicându-se aşa-numita metodă a ‘efortului global absolut’, în baza căreia valoarea de referinţă a unei ţări este calculată în baza valorii actuale (potrivit datelor statistice din 2008) plus diferenţa dintre indicatorii la nivelul UE27 şi valoarea ţintă.
Astfel, situaţia României în domeniile incluse de Comisie se prezintă în felul următor:
– rata de ocupare a persoanelor cu vârsta între 20 şi 64 de ani este în prezent de 64,9% şi ar trebui să ajungă până în 2020 cel puţin până la 69,9%
– bugetul alocat cercetării şi dezvoltării: în 2008 s-a cheltuit 0,6% din PIB (alocarea bugetară iniţială fusese ceva mai mare), iar în zece ani ar trebui să ajungem măcar la 1,8% din PIB;
– studiile universitare: în prezent, 16% din populaţie are educaţie terţiară, iar până în 2020 procentul ar trebui să ajungă la 24,8%;
– abandonul şcolar (în ciclul primar) este de 15,9% (fiind în creştere în ultimii cinci ani) şi ar trebui să scadă în următorii zece ani până la 11,1%;
– procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie este în prezent de 23% şi ar trebui să scadă până la 18,5% până în 2020.
Consilierul prezidenţial şi fostul comisar european Leonard Orban, prezent şi el la dezbatere, a recunoscut că “dacă ne uităm la ţintele propuse, România este încă foarte departe. Este clar că obiectivele sunt foarte ambiţioase şi vor fi foarte greu de atins”. Totuşi, el a subliniat necesitatea ca ţara noastră să se pronunţe – la viitoarele Consilii Europene, când se va discuta Strategia 2020 – în favoarea adoptării cadrului general al documentului propus de Comisie, deoarece “este şi în interesul României ca Uniunea Europeană să se consolideze şi să-şi sporească competitivitatea”.
Sursa AGERPRES
