* În 2025, 16,3% dintre persoanele cu vârsta peste 18 ani din Uniunea Europeană (UE) sufereau de obezitate, iar alte 35,4% se aflau în stare de preobezitate, conform datelor publicate de Eurostat. Potrivit statisticii, în total, mai mult de jumătate din populaţia UE este supraponderală (51,7%). Eurostat defineşte obezitatea drept un indice de masă corporală (IMC) egal cu 30 sau peste această valoare, iar preobezitatea este definită drept un IMC cuprins între 25 şi 30. IMC se calculează împărţind greutatea (în kilograme) la pătratul înălţimii (în metri). O persoană cu un IMC mai mic de 18,5 este definită drept subponderală. Cele mai ridicate rate de obezitate au fost înregistrate în Malta, unde peste un sfert din populaţie era obeză (26,6%), urmată de Letonia (24,6%) şi Finlanda (23,2%). Cele mai scăzute rate de obezitate au fost înregistrate în Italia (7%), Grecia (12,8%) şi România (12,9%). În Spania, rata obezităţii s-a situat la 14,9%, iar cea a preobezităţii la 36,3%. Rata totală a supraponderalităţii a fost de 51,2%. În funcţie de sex, rata obezităţii era de 17,4% în rândul bărbaţilor şi de 15,3% în rândul femeilor din UE. În plus, 41,9% dintre bărbaţi se aflau în stare de preobezitate, comparativ cu 29,3% dintre femei.
* Atingerea până în 2030 a obiectivului de pregătire pentru apărare rămâne dificilă, în pofida planurilor ambiţioase ale UE şi a majorării cheltuielilor pentru apărare în blocul comunitar, arată un raport publicat joi de Curtea de Conturi Europeană. În documentul său, Curtea examinează transformările survenite în politica de apărare a UE după 2020. Auditorii observă o schimbare de paradigmă: accentul s-a deplasat de la răspunsul la crize către consolidarea capacităţii de apărare a ţărilor din UE şi către o abordare mai structurată la nivelul Uniunii. Totodată, ei semnalează o serie de provocări şi de oportunităţi pentru UE, precum şi riscuri asociate gestiunii financiare, guvernanţei şi asigurării răspunderii. Potrivit sursei citate, în ultimii ani, mediul de securitate al UE s-a schimbat radical. Ca reacţie, atât UE, cât şi statele membre şi-au intensificat considerabil cheltuielile pentru apărare, pentru a remedia efectele anilor de investiţii insuficiente, reflectate în stocuri limitate de muniţii şi rachete, timpi lungi de producţie şi livrare, dependenţe externe şi blocaje logistice. Acesta este un moment de cotitură pentru industria de apărare europeană, oferind oportunitatea de a extinde capacităţile de producţie, de a stimula inovarea şi de a consolida parteneriatele.
Sursa: Agerpres
