Evenimentele săptămânii 27 aprilie – 3 mai 2026



Comisia Europeană a emis un set de recomandări pentru a contribui la protejarea gospodăriilor vulnerabile împotriva debranşărilor energetice, la o mai bună gestionare a contractelor lor de furnizare a energiei, precum şi pentru a juca un rol activ în tranziţia către o energie curată prin producţia proprie şi partajarea energiei.

Parlamentul European cere într-o rezoluţie aplicarea strictă a legislaţiei UE existente, o definiţie armonizată a hărţuirii cibernetice şi o responsabilitate sporită a platformelor pentru a îmbunătăţi protecţia victimelor. În rezoluţia adoptată prin ridicare de mâini, plenul PE solicită sancţiuni eficiente şi disuasive pentru infracţiunile de hărţuire cibernetică, facilitând raportarea incidentelor pentru victime şi eliminând lacunele juridice la nivelul UE în ceea ce priveşte recunoaşterea amplorii şi gravităţii depline a problemei.

Aproximativ 24% din cererile de azil primite de ţările din Uniunea Europeană anul trecut au fost formulate de minori, a anunţat Biroul de statistică al UE (Eurostat), potrivit dpa. Astfel, 158.400 dintre persoanele care au solicitat în 2025 protecţie internaţională în Uniunea Europeană aveau vârste de sub 18 ani, ceea ce reprezintă 23,7% din numărul total al cererilor de azil primite. Proporţia cea mai mare s-a înregistrat în Austria (57,3%), care este urmată de Germania (44,9%), Finlanda (31,2%) şi România (31%). Dintre ţările membre UE, proporţia minorilor neînsoţiţi în numărul total al solicitanţilor de azil minori a fost cea mai ridicată în Slovenia (78,6%), care este urmată de Letonia (72,9%), Bulgaria (56,2%), Olanda (49,8%) şi Lituania (47,1%). În 2025, 39% dintre minorii care au solicitat prima dată azil au provenit din Asia, 27,3% din Africa, 18,2% din America şi 13,9% din ţări europene non-membre UE. Cei mai numeroşi solicitanţi de azil minori în UE au fost anul trecut afganii (16,9%), sirienii (13%) şi venezuelenii (10,7%). În total, în UE anul trecut au primit statutul de refugiat 119.435 de minori, dintre care 6.600 după un apel sau o reanalizare a cererii lor de azil.

Sursa: Agerpres