* Parlamentul European a adoptat o modificare specifică a standardelor de performanţă a emisiilor de CO2 pentru maşinile şi camionetele noi, susţinând astfel o propunere a Comisiei de a sprijini sectorul auto din Europa, care se confruntă cu impactul schimbărilor tehnologice rapide şi al creşterii concurenţei.
Propunerea de modificare a fost adoptată de eurodeputaţi, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, cu 458 de voturi pentru, 101 împotrivă şi 14 abţineri.
Conform modificării, producătorii vor avea posibilitatea de a-şi respecta obligaţiile pentru anii 2025, 2026 şi 2027 prin calcularea mediei performanţei lor pe o perioadă de trei ani, şi nu pe fiecare an individual. Această abordare le-ar permite să echilibreze orice emisii anuale excedentare prin depăşirea obiectivului în anii următori.
Normele actuale stabilesc obiective anuale, care acoperă perioade de cinci ani, pentru reducerea emisiilor medii de CO2 ale autoturismelor şi camionetelor noi din parcul de vehicule al UE. Începând cu 2025, pentru perioada 2025-2029 va fi aplicată o ţintă anuală de reducere a emisiilor de CO2 de 15% faţă de valorile din 2021.
Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege necesită acum aprobarea oficială a Consiliului, care şi-a exprimat acordul pentru acelaşi text la 7 mai.
Propunerea face parte din planul de acţiune industrială al Comisiei pentru sectorul european al autovehiculelor, anunţat la 5 martie. Acesta a urmat dialogului strategic privind viitorul industriei autovehiculelor lansat de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, la 30 ianuarie, care a implicat o consultare publică deschisă şi discuţii cu industria şi părţile interesate pentru a aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă sectorul.
Naţiunile europene doresc să cheltuiască mult pentru artilerie, rachete şi drone, dar angajamentele costisitoare privind pensiile militare riscă să restrângă aceste planuri ambiţioase, comentează miercuri agenţia Reuters pe baza unor date noi despre bugetele pentru apărare ale membrilor NATO.
Statele europene din alianţă se grăbesc să îşi crească cheltuielile pentru echipamente militare, sub ameninţarea Rusiei pe flancul de est, concomitentă cu incertitudinile privind implicarea pe termen lung a preşedintelui american Donald Trump în apărarea Europei.
Pentru mai mult de zece ţări membre ale NATO, ale căror cheltuieli militare au fost analizate de Reuters, pensiile constituie o mare parte din bugetele pentru apărare – o parte în general trecută cu vederea. Fondurile respective ar putea fi redirecţionate către capacitatea de luptă, dar experţii avertizează că orice tăieri ale pensiilor generoase ar îngreuna recrutarea de efective noi.
Sursa: Agerpres
