* Comisia Europeană propune noi obiective până în 2030 pentru o uniune a competenţelor care să pregătească oamenii pentru o Europă competitivă. Uniunea competenţelor este o iniţiativă-cheie din primele 100 de zile ale actualei Comisii.
Uniunea competenţelor este menită să asigure niveluri mai ridicate de competenţe de bază, să ofere adulţilor oportunităţi de perfecţionare şi recalificare periodică pe tot parcursul vieţii, să faciliteze recrutarea de către întreprinderile din întreaga UE, să atragă şi să păstreze competenţele şi talentele necesare în economia europeană.
Aceasta va avea o bază solidă de guvernanţă, bazându-se pe noul Comitet european la nivel înalt pentru competenţe, care va utiliza date provenite de la un Observator european al informaţiilor privind competenţele. De la copiii din şcoli până la adulţii care ajung la pensie, această iniţiativă le va oferi oamenilor din întreaga Europă competenţele de care au nevoie pentru a prospera. De asemenea, va încuraja portabilitatea competenţelor pe întregul continent prin libera circulaţie a cunoştinţelor şi a inovării, arată Comisia într-un comunicat de presă publicat joi pe site-ul Reprezentanţei în România.
Obiectivele propuse pentru 2030 vizează reducerea la sub 15% a rezultatelor slabe în ceea ce priveşte alfabetizarea, matematica, ştiinţele şi competenţele digitale şi de cel puţin 15 % a performanţelor de top. De asemenea, ponderea elevilor înscrişi în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STIM) în educaţia şi formarea profesională (EFP) iniţială de nivel mediu ar trebui să fie de cel puţin 45 %, iar cel puţin 1 din 4 elevi să fie fete. În învăţământul terţiar (universitar), ponderea studenţilor înscrişi în domeniile STIM ar trebui să fie de cel puţin 32 %, iar cel puţin 2 din 5 studenţi să fie femei. În fine, ponderea studenţilor înscrişi în programe de doctorat în domeniul TIC ar trebui să fie de cel puţin 5 %, iar cel puţin 1 din 3 studenţi să fie femei.
Comisia va elabora un proiect-pilot privind Garanţia de competenţe. Această schemă va oferi lucrătorilor implicaţi în procesele de restructurare sau expuşi riscului de şomaj posibilitatea de a-şi dezvolta în continuare cariera într-o altă întreprindere sau într-un alt sector.
* Un grup de 11 ţări din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să includă medicamentele esenţiale în cadrul de finanţare a noilor fonduri care vor fi utilizate pentru consolidarea apărării comunitare.
Apelul celor 11 miniştri ai sănătăţii din UE este făcut public cu o zi înainte de o reuniune la care Comisia Europeană îşi prezintă propunerea privind Legea medicamentelor critice, care urmăreşte să garanteze furnizarea de medicamente de bază către UE şi să reducă dependenţa acesteia de Asia.
Miniştrii europeni menţionaţi subliniază că între 80 şi 90% dintre antibiotice sunt produse pe continentul asiatic, în principal în China, ceea ce reprezintă o dependenţă care a dus la vulnerabilitatea blocului comunitar în timpul pandemiei de coronavirus.
Unele dintre aceste medicamente produse în principal în afara Uniunii, precum antibioticele, anestezicele şi tromboliticele, nu sunt „vitale doar pentru sănătatea civilă, ci şi pentru scenariile militare şi de urgenţă”.
Ţările UE au cerut încă din 2023 crearea legii medicamentelor critice pe care Comisia o va propune marţi, pe baza lecţiilor învăţate din pandemie, pentru a promova producţia farmaceutică în Europa şi a diversifica oferta.
Sursa: Agerpres
