* Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă prin care prin care jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii vor fi protejaţi în UE de acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP).
Persoanele vizate de SLAPP, în general jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului, vor beneficia de o serie de măsuri şi salvgardări procedurale. Directiva prevede garanţii pentru victimele SLAPP, inclusiv posibilitatea de a solicita respingerea unei reclamaţii vădit nefondate, într-un stadiu cât mai devreme posibil.
Dacă procedurile sunt considerate abuzive, instanţa poate decide că reclamantul trebuie să acopere toate costurile procedurilor, inclusiv reprezentarea juridică a victimei SLAPP. Pentru a se asigura că victima va fi compensată, instanţa poate dispune, de asemenea, plata unor penalităţi de către reclamant.
Potrivit directivei, un caz SLAPP va fi considerat că are implicaţii transfrontaliere cu excepţia cazului în care ambele părţi au domiciliul în acelaşi stat membru cu instanţa ce judecă cazul şi toate celelalte elemente legate de situaţia respectivă sunt localizate în acel stat membru.
Propunerea de directivă făcută iniţial de Comisia Europeană dădea o interpretare largă dimensiunii transfrontaliere a cazurilor SLAPP, estimând că directiva s-ar putea aplica chiar şi atunci când cele două părţi se află în acelaşi stat membru, dar litigiul relevă interesul general şi priveşte de asemenea alte ţări. Însă statele membre, care în iunie 2023 s-au pronunţat asupra proiectului directivei anti-SLAPP, au restrâns aria sa de aplicare prin suprimarea trecerii textului referitor la definirea caracterului ale unui caz, estimând că această apreciere ar trebui să le revină jurisdicţiilor naţionale.
Dacă o persoană ce trăieşte în Uniunea Europeană face obiectul unui caz SLAPP într-o ţară terţă, statele membre UE trebuie să refuze recunoaşterea şi punerea în aplicare a hotărârii din acea ţară terţă dacă este considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru respectiv.
Ţările membre UE trebuie să pună în aplicare reguli care le vor permite asociaţiilor, organizaţiilor şi sindicatelor să susţină inculpatul sau să furnizeze informaţii în timpul procedurilor judiciare.
Directiva anti-SLAPP va intra în vigoare în a 20-a zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE; statele membre vor avea apoi doi ani la dispoziţie pentru transpunerea directivei în legislaţiile lornaţionale.
* Comisia Europeană a prezentat o propunere de directivă pentru a îmbunătăţi remunerarea şi condiţiile de lucru ale stagiarilor în Uniunea Europeană.
Textul introduce în particular un principiu al nediscriminării între stagiarii şi angajaţii permanenţi. Astfel, acesta îşi propune să garanteze că stagiarii vor fi trataţi de o manieră egală cu alţi salariaţi în materie de condiţii de lucru şi de remunerare, cu excepţia cazurilor când o diferenţiere este ”justificată din motive obiective, precum sarcini diferite, responsabilităţi mai mici, intensitatea muncii sau dificultăţi ale componentei de învăţare şi formare”.
Proiectul de directivă, care urmează să fie negociat cu statele membre ale UE şi cu Parlamentul European, prevede controale şi inspecţii în companii pentru a se asigura că stagiile nu sunt deturnate pentru a masca joburi permanente. Angajatorii vor trebui să le comunice autorităţilor numărul şi durata stagiilor la care au recurs.
Textul le va permite reprezentanţilor angajatorilor să se angajeze în numele stagiarilor pentru a le apăra drepturile. El prevede, de asemenea, să se ceară statelor membre să creeze canale de comunicare care să le permită stagiarilor să semnaleze eventuale abuzuri.
Sursa: Agerpres
