* Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, şi-a adoptat poziţia cu privire la legea menită să consolideze transparenţa şi independenţa media din Uniunea Europeană.
Eurodeputaţii au adoptat, cu 448 voturi pentru, 102 voturi împotrivă şi 75 de abţineri, raportul elaborat de eurodeputata germană Sabine Verheyen (PPE) ce reprezintă poziţia PE asupra viitoarei Legi europene privind libertatea presei (EFMA).
EFMA este menită să împiedice orice interferenţe şi presiuni nejustificate asupra mass-media, protejează dreptul jurnaliştilor de a nu-şi dezvălui sursele şi previne situaţiile în care aceştia pot deveni victime ale programelor de spionaj, cu excepţia cazurilor în care această acţiune „este justificată printr-un caz concret şi este dispusă de o autoritate judiciară independentă pentruinvestigarea unei infracţiuni grave”, precum terorismul sau traficul de fiinţe umane.
Parlamentul European doreşte să oblige statele membre să asigure pluralismul media şi să protejeze independenţa media de interferenţa guvernamentală, politică, economică sau privată.
PE mai doreşte ca un nou organism, Consiliul European pentru Servicii Media, să fie independent din punct de vedere juridic şi funcţional de Comisia Europeană şi să poată acţiona independent.
* Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care îşi reafirmă angajamentul faţă de viitoarea aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi cere ca negocierile cu Chişinăul să fie lansate înainte de sfârşitul anului.
Rezoluţia a fost adoptată cu 448 voturi pentru, 45 împotrivă şi 43 abţineri.
Potrivit rezoluţiei adoptate, guvernul moldovean şi-a demonstrat hotărârea şi capacitatea de a îndeplini cerinţele Comisiei Europene de a începe negocierile de aderare, iar aderarea Republicii Moldova la UE ar reprezenta o investiţie geostrategică într-o Europă unită şi puternică. Eurodeputaţii subliniază importanţa continuării procesului de reformă de către guvernul de la Chişinău, nu numai pentru atingerea obiectivului politic de aderare la UE, ci în primul rând pentru îmbunătăţirea tangibilă a nivelului de trai al moldovenilor.
UE şi statele sale membre ar trebui, de asemenea, să îşi mărească asistenţa financiară şi tehnică pentru Republica Moldova, potrivit eurodeputaţilor, pentru a facilita integrarea rapidă şi eficientă a acesteia în UE. Acest aspect include lansarea rapidă a unei noi tranşe de asistenţă macrofinanciară de către Comisia Europeană.
* Numărul cererilor de azil în Europa, în creştere în primele nouă luni ale acestui an.
Peste 800.000 cereri de azil au fost înaintate în primele trei trimestre ale acestui an în Uniunea Europeană, Norvegia şi Elveţia.
Comparativ cu aceeaşi perioadă din anii precedenţi, acest număr este cel mai mare începând din 2016, potrivit cotidianului german Die Welt, care citează date publicate de Agenţia pentru azil a UE (EUAA).
Astfel, 801.459 cereri de azil au fost prezentate în cele 29 de state în perioada 1 ianuarie – 3 octombrie 2023.
Cele mai mari creşteri au fost raportate în Letonia (168%) şi Estonia (119%), explicaţia fiind creşterea masivă a migraţiei ilegale dinspre Belarus.
Pe poziţia a treia se află Germania, unde numărul cererilor de azil în perioada menţionată a sporit cu 74% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
La polul opus, cele mai mari scăderi comparativ cu primele zece luni din 2022 s-au consemnat în Danemarca (-56%), Malta (-54%), Cipru (-52%) şi Austria (-41%).
Ţara care a primit cele mai puţine cereri de azil în acest an este Ungaria, cu numai 26 de cereri.
Sursa: Agerpres
