Comisia Europeană (CE) a publicat primul raport privind stadiul evoluţiei deceniului digital, care oferă o imagine cuprinzătoare progreselor înregistrate în direcţia realizării transformării digitale, care îi va oferi UE posibilitatea de a deveni mai suverană, mai rezilientă şi mai competitivă din punct de vedere digital.
Raportul cuprinde o evaluare a performanţei UE în raport cu obiectivele şi ţintele pe care Europa şi le-a stabilit pentru 2030, pornind de la patru piloni principali: competenţele digitale, infrastructura digitală, digitalizarea întreprinderilor, inclusiv utilizarea inteligenţei artificiale (IA) şi digitalizarea serviciilor publice. Raportul include, de asemenea, monitorizarea angajamentului asumat prin Declaraţia europeană privind drepturile şi principiile digitale faţă de o transformare digitală securizată, sigură şi durabilă, centrată pe cetăţeni.
Raportul din 2023, primul dintr-o serie de rapoarte anuale, este un apel adresat statelor membre la acţiuni colective având ca scop abordarea lacunelor actuale în materie de investiţii, accelerarea transformării digitale în Europa şi intensificarea eforturilor în direcţia atingeri obiectivelor programului de politică privind deceniul digital (PPDD). Adoptat de Parlamentul
European şi de Consiliu şi intrat în vigoare la 9 ianuarie 2023, PPDD include un sistem de guvernanţă colaborativă între UE şi autorităţile naţionale.
Recomandările orizontale şi recomandările specifice fiecărei ţări din raportul pentru 2023 prezintă o cale clară şi operaţională de urmat. Recomandările vor sta la baza discuţiilor şi a colaborării
dintre Comisie şi statele membre cu privire la modul în care ne vom atinge obiectivele comune.
Această activitate va fi sprijinită prin implementarea unor proiecte multinaţionale la scară largă, inclusiv a consorţiilor pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) nou introduse.
În cadrul obiectivului actual pentru 2030 privind infrastructura digitală, acoperirea la nivel de gigabiţi ar trebui să fie la dispoziţia tuturor, la fel cum ar trebui să existe reţele 5G performante în toate zonele populate.
În prezent, reţelele de fibră optică, care sunt esenţiale pentru asigurarea conectivităţii cu viteze de ordinul gigabiţilor pe secundă, ajung doar la 56% din locuinţe. 81% din populaţie beneficiază de acoperire 5G, procentul scăzând la 51% în zonele rurale. Cu toate acestea, implementarea reţelelor 5G autonome întârzie, iar tehnologia 5G nu corespunde încă, din punct de vedere al calităţii, aşteptărilor utilizatorilor finali şi nevoilor industriei. 55% din locuinţele rurale nu sunt încă deservite de nicio reţea avansată, în timp ce 9% nu sunt încă acoperite de nicio reţea fixă.
Sunt necesare investiţii suplimentare de până la cel puţin 200 miliarde de euro pentru a asigura o acoperire completă la nivel de gigabiţi în toată Uniunea, precum şi o acoperire 5G în toate zonele populate. Statele membre ar trebui să îşi cartografieze lacunele în materie de conectivitate şi să analizeze posibilităţile de finanţare pentru completarea investiţiilor private în zone care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, inclusiv în zonele rurale şi în cele îndepărtate, care beneficiază de cadrul de reglementare al UE favorabil investiţiilor. În domeniul semiconductorilor, obiectivul actual pentru 2030 este ca UE să îşi dubleze cota din valoarea producţiei mondiale de semiconductori de ultimă generaţie, de la 10% cât este în prezent până la 20% din cota de piaţă mondială ca valoare.
Pentru a atinge acest obiectiv, Actul european privind cipurile, care a intrat în vigoare la 21 septembrie 2023, vizează dezvoltarea unui ecosistem prosper al semiconductorilor şi a unor lanţuri de aprovizionare reziliente. Statele membre ar trebui să promoveze politici şi investiţii naţionale pentru a stimula şi mai mult capacităţile interne de proiectare şi producţie a cipurilor şi pentru a dezvolta competenţele locale în domeniul tehnologiilor avansate, în toate sectoarele.
Sursa: Agerpres
