* PE cere o strategie coordonată pentru protejarea de interferenţele externe.
Parlamentul European s-a pronunţat pentru o strategie coordonată pentru protejarea de interferenţele străine în perspectiva alegerilor europene din 2024.
Interferenţa străină, dezinformarea şi atacurile asupra democraţiei foarte probabil vor spori şi vor deveni mai complexe înaintea alegerilor europene din iunie anul viitor, avertizează un raport adoptat de plenul Parlamentului European, cu 469 voturi pentru şi 71 de voturi împotrivă.
În raport, elaborat de eurodeputata letonă Sandra Kalniete (membră a grupului Partidului Popular European), eurodeputaţii atrag atenţia asupra interferenţei externe pe platformele online şi subliniază nevoia unei protejări mai bune a infrastructurii esenţiale şi a sectoarelor strategice.
Raportul se concentrează în particular pe interferenţa rusă şi chineză în Uniunea Europeană, în state care aspiră să devină membre ale UE, inclusiv din Balcanii Occidentali, şi în ţările din aşa- numitul Sud Global.
Membrii Parlamentului European solicită interzicerea platformei media TikTok la toate nivelurile guvernelor naţionale şi în instituţiile UE şi recomandă introducerea unei interdicţii asupra echipamentelor şi software-urilor de la producători din ţări cu risc ridicat, în special China şi Rusia.
De asemenea, în raport eurodeputaţii solicită o strategie coordonată a UE şi o finanţare adecvată pentru a combate dezinformarea şi a susţine procesele democratice.
* Mai mult de jumătate dintre europeni şi 61% dintre români sunt interesaţi de alegerile europene.
O proporţie de 56% dintre cetăţenii europeni şi 61% dintre români se declară interesaţi de următoarele alegeri europene, indică sondajul Eurobarometru prezentat la Bruxelles de Parlamentul European în parteneriat cu European Newsroom, cu un an înaintea alegerilor europarlamentare prevăzute pentru 6-9 iunie 2024 în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Cetăţenii europeni sunt de părere că democraţia este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenţi consideră că apărarea democraţiei este prioritară, fiind urmată de protecţia drepturilor omului în UE şi la nivel mondial (28%) şi de libertatea de exprimare şi de gândire (27%).
Modul în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană mulţumeşte 54% dintre cetăţenii europeni şi pe 52% dintre cei români.
Cetăţenii europeni sunt mulţumiţi în principal de existenţa unor alegeri libere şi corecte (70%), libertatea de exprimare (70%) şi respectarea drepturilor fundamentale (66%). Ei sunt cel mai puţin mulţumiţi de combaterea dezinformării şi a corupţiei. Întrebaţi despre diverse elemente ale democraţiei, cetăţenii români se declară mulţumiţi de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%), existenţa alegerilor libere şi echitabile (54%) şi de respectul pentru drepturile fundamentale (54%). Românii sunt cel mai puţin mulţumiţi de felul în care sunt luate în considerare interesele cetăţenilor de către partidele politice şi de lupta împotriva corupţiei.
O majoritate a cetăţenilor europeni sunt conştienţi de impactul Uniunii Europene asupra vieţii lor de zi cu zi: aproximativ şapte din zece cetăţeni europeni şi 62% dintre români împărtăşesc această opinie.
Rolul Parlamentului European este şi el recunoscut: 62% dintre respondenţii din UE şi 55% dintre cei din România îşi amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European.
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidenţă, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulţumire în rândul cetăţenilor europeni: 69% dintre respondenţii la nivel UE se declară mulţumiţi de aceste acţiuni. Acelaşi procent se înregistrează şi în rândul respondenţilor din România (69%). Nivelul de satisfacţie este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) şi Irlanda (87%). Respondenţii din Slovacia (45%) şi Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacţie. Satisfacţia faţă de acţiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecţiei drepturilor democratice şi al respectării statului de drept (64% dintre cetăţenii europeni, 57% dintre cetăţenii români), precum şi în domeniul politicii externe (54% dintre cetăţenii europeni, 56% dintre cetăţenii români).
Crizele suprapuse din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când sunt analizate starea economiei şi situaţia financiară a cetăţenilor. Jumătate dintre respondenţii europeni (50%) constată că nivelul lor de trai a scăzut şi se aşteaptă ca acest lucru să continue în anul următor, în timp ce 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. Dintre respondenţii români, 47% au constatat deja o scădere a nivelului de viaţă, iar 37% se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. În acest context, cresc şi aşteptările pentru soluţii concrete: 65% dintre respondenţii europeni şi 69% dintre românii intervievaţi nu sunt mulţumiţi de măsurile luate de ţara lor pentru a face faţă crizei generate de costul vieţii, iar 57% dintre cetăţenii europeni şi 60% dintre cei români nu sunt mulţumiţi de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a remedia situaţia.
În această privinţă, cetăţenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (38%), următoarele priorităţi fiind sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%) şi sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (31%). Pentru respondenţii din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) şi de lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (29%).
Sursa: Agerpres
