*** Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat luni ţările membre ale Uniunii Europene să investească în energii regenerabile pentru a spori independenţa blocului comunitar de gazele ruseşti şi ca gospodăriile să-şi înlocuiască aparatele electrocasnice cu unele mai eficiente.
În două mesaje pe Twitter, Ursula von der Leyen subliniază ‘oportunităţile de investiţii’ în energii regenerabile cuprinse în planul ‘Repower EU’, prezentat la 18 mai pentru a reduce drastic dependenţa UE în materie de gaze faţă de Rusia, precum şi regulile europene în materie de proiectare ecologică şi etichetare energetică care să direcţioneze consumatorul spre opţiuni mai eficiente.
Von der Leyen a indicat de asemenea că ‘economisirea de energie poate să înceapă acasă’ pentru că ‘toţi avem un rol de jucat’ şi a îndemnat la reducerea consumului de energie prin înlocuirea aparatelor ineficiente cu echivalentele lor mai eficiente, ceea ce ar ar economisi 1.037 terawatt-oră (TWh) pe an (mai mult decât consumă Ţările de Jos într-un an).
Preşedinta Comisiei Europene a salutat săptămâna trecută faptul că ţări membre ale UE precum Spania, Slovenia, Italia sau Bulgaria au introdus măsuri ‘inteligente’, cum ar fi restricţionări privind consumul de aer condiţionat sau a agentului termic.
Ţările Uniunii Europene s-au angajat să reducă voluntar consumul de gaze cu 15% faţă de media din ultimii cinci ani, deşi cu anumite exceptări care permit unora dintre ele să limiteze această scădere, cum ar fi 7% pentru Spania şi Portugalia din cauza nivelului redus de interconexiuni în Peninsula Iberică.
Planul de raţionalizare, care ar putea deveni obligatoriu în caz de urgenţă, este destinat să răspundă temerii că Rusia ar putea să întrerupă aprovizionarea cu gaze a UE, care acuză Moscova de ‘şantaj’ şi de utilizarea energiei ca armă de război în contextul invaziei ruse în Ucraina.
*** Din cauza problemei influxului de refugiaţi, 21 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat la 22 iunie un mecanism de solidaritate voluntară care trebuie să uşureze presiunea migranţilor asupra ţărilor sudice, aşa cum este Italia, conform unui material publicat pe portalul europeannewsroom.com.
În total, 155.090 de migranţi au intrat în UE din ianuarie până în iulie, conform Agenţiei europene pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (Frontex). Numărul migranţilor care au ajuns în UE a crescut cu 86% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Refugiaţii ucraineni care pătrund pe teritoriul Uniunii pentru a scăpa de război nu sunt incluşi în aceste calcule.
Ani la rând, abordarea europeană privind politicile de azil a fost să lase statele membre să-şi urmeze propriile politici. În acest context, Bruxelles-ul consideră că este un succes faptul că majoritatea statelor UE au agreat mecanismul de solidaritate în iunie. Acest mecanism le permite altor membri UE să preia din refugiaţii care ajung în Italia, Spania, Malta, Grecia şi Cipru sau să ajute cu fonduri sau alte servicii. Treisprezece state au anunţat că doresc să preia din fluxul de refugiaţi. Ele şi-au luat angajamentul pentru un total de peste 8.000 de persoane. Germania preia aproape jumătate (3.500), iar primii refugiaţi vor fi relocaţi din Italia în august. În schimbul acestui ajutor, statele sudice au primit noi sarcini privind identificarea celor care caută protecţie. În viitor, va fi posibilă deportarea imediată a refugiaţilor pentru care nu există perspectiva de a primi azil.
Deocamdată însă, la nivelul UE nu au fost făcute progrese în ceea ce priveşte salvarea migranţilor de pe mare. Ruta migratorie peste Marea Mediterană dinspre Africa de Nord spre Europa de Sud a fost folosită de peste 42.500 de migranţi între ianuarie şi iulie 2022, o creştere cu 44% prin comparaţie cu primele şapte luni ale anului trecut.
Sursa: Agerpres
