{"id":8077,"date":"2016-05-25T10:41:29","date_gmt":"2016-05-25T07:41:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.edarges.ro\/www\/?p=8077"},"modified":"2016-06-09T10:55:25","modified_gmt":"2016-06-09T07:55:25","slug":"evenimentele-saptamanii-18-24-aprilie-2016","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/?p=8077","title":{"rendered":"Evenimentele saptamanii 18 – 24 aprilie 2016"},"content":{"rendered":"

De ce nu exist\u0103 efigii pe bancnotele europene, la fel ca pe cele ale \u0163\u0103rilor cu moned\u0103 <\/strong>forte?<\/strong><\/p>\n

Harriet Tubman va ap\u0103rea \u00een cur\u00e2nd pe o bancnota american\u0103 de 20 de dolari. Trezoreria american\u0103 a anun\u0163at recent vestea acestui omagiu adus militantei \u00eempotriva sclaviei, o victoriei a activistelor feministe, care doreau un portret de femeie pe bancnota de 10 dolari.<\/p>\n

Acest lucru nu este valabil \u00eens\u0103 \u015fi pentru euro, care nu prezint\u0103 nicio efigie.Autorit\u0103\u0163ile americane au tip\u0103rit numeroase chipuri pe bancnotele verzi, precum pre\u015fedin\u0163ii Abraham Lincoln, Alexander Hamilton, Andrew Jackson, Ulysses S. Grant \u015fi Benjamin Franklin. \u015ei statele cu moned\u0103 forte, ca yenul, lira sterlin\u0103 sau francul elve\u0163ian, au optat pentru efigiile unor persoane celebre, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, arti\u015fti sau oameni politici. Moneda european\u0103 nu se g\u0103se\u015fte \u00eens\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie. Pe euro au fost imprimate cl\u0103diri abstracte din diferite perioade: o fa\u0163ad\u0103 clasic\u0103 pe bancnota de 5 euro, av\u00e2nd pe spate un pod din aceea\u015fi epoc\u0103, o fa\u0163ad\u0103 roman\u0103 pe cea de 10 euro, cu un pod roman pe revers \u015fi tot a\u015fa, cronologic, p\u00e2n\u0103 la bancnota cu cea mai mare valoare, cea de 500 de euro, cu o construc\u0163ie \u015fi un pod moderne.<\/p>\n

O nou\u0103 serie lansat\u0103 \u00een 2013 este pu\u0163in mai umanizat\u0103, pe ea ap\u0103r\u00e2nd \u00eentr-un col\u0163 figura zei\u0163ei Europa. Imaginea este foarte mic\u0103, iar Europa este o figur\u0103 din mitologie, care nu a existat. \u00centrebarea care se pune este de ce europenii au optat pentru astfel de abstrac\u0163ii, \u00een locul unor figuri umane.<\/p>\n

R\u0103spunsurile se afl\u0103 \u00eentr-un document al B\u0103ncii Centrale Europene, \u00een care se arat\u0103 c\u0103 decizia de a imprima monumente abstracte a fost luat\u0103 \u00een 1995 de c\u0103tre Consiliul Institutului Monetar European. Acesta a format un grup de lucru pentru bancnote \u015fi a consultat un organ extern independent, „alc\u0103tuit din exper\u0163i \u00een istorie, art\u0103, psihologie, concep\u0163ie grafic\u0103 \u015fi concep\u0163ie de bancnote”.<\/p>\n

Exper\u0163ii s-au pus de acord asupra unei stiliz\u0103ri a steagului european, cu faimoasele sale stele. Ei au propus apoi 18 teme, „\u00eens\u0103 multe aveau o conota\u0163ie na\u0163ional\u0103 sau p\u0103reau s\u0103 promoveze interesul na\u0163ional al unor \u0163\u0103ri”, explic\u0103 Banca Central\u0103. \u00cen timp ce pe monedele \u015fi bancnotele na\u0163ionale apar de obicei persoane adev\u0103rate \u015fi locuri reale, s-a considerat c\u0103 identitatea european\u0103 este prea fragil\u0103 pentru a proceda \u00een acela\u015fi fel, apreciaz\u0103 Gideon Rachman, unul din redactorii \u015fefi de la Financial Times.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103 a fost aleas\u0103 tema „Epoci \u015fi stiluri arhitecturale din Europa”, care ar fi trebuit s\u0103 reprezinte pe avers un stil arhitectural \u015fi pe revers „portrete de b\u0103rba\u0163i \u015fi femei obi\u015fnuite, luate din tablouri \u015fi desene realizate de arti\u015fti europeni din diferite epoci”. \u00cens\u0103 toate variantele cu portrete au fost eliminate \u00een cursul procesului de selec\u0163ie deoarece „chiar \u015fi o mic\u0103 asem\u0103nare cu o persoan\u0103 real\u0103 ar putea fi interpretat\u0103 ca expresia unei preferin\u0163e na\u0163ionale”. „Trebuia ca bancnotele euro s\u0103 fie
\nunanim acceptate \u00een cadrul zonei euro \u015fi chiar \u00een afara ei. Pentru c\u0103 ele urmau s\u0103 circule dincolo de grani\u0163e, \u00een diverse spa\u0163ii culturale, era necesar s\u0103 fie evitat\u0103 orice prejudecat\u0103 na\u0163ional\u0103 sau de gen”, adaug\u0103 BCE.<\/p>\n

Concluzia este c\u0103, dac\u0103 Europa nu a putut c\u0103dea de acord asupra unor figuri reprezentative, a fost pentru c\u0103 s-a temut c\u0103 alegerea ar putea na\u015fte invidie. \u00cen timp ce federa\u0163ii ca Statele Unite sau Elve\u0163ia au o unitate na\u0163ional\u0103 destul de puternic\u0103 pentru a putea desemna mari figuri care s\u0103 apar\u0103 pe bancnote, Uniunea European\u0103 se teme de ne\u00een\u0163elegeri \u015fi alege jum\u0103tatea drumului. Ca \u00een multe alte situa\u0163ii, vechiul continent r\u0103m\u00e2ne blocat \u00een stadiul de jum\u0103t\u0103\u0163i de solu\u0163ie, \u00een lipsa unui real consens.<\/p>\n

Pentru a dep\u0103\u015fi aceast\u0103 criz\u0103 identitar\u0103, Rachman propune mica sa selec\u0163ie: Beethoven, Picasso, Shakespeare, Churchill, Carol cel Mare \u015fi, de\u015fi este mai pu\u0163in cunoscut, Jean Monnet, cel care se afl\u0103 la originea ideii europene. Pe re\u0163eaua de socializare Reddit, utilizatorii propun propria lor list\u0103, unii apreciind ca „ru\u015finos” faptul c\u0103 pe euro nu exist\u0103 figuri umane. Se lanseaz\u0103 chiar ideea unor mari consult\u0103ri na\u0163ionale pe aceast\u0103 tem\u0103, ceea ce ar putea str\u00e2nge europenii \u00een jurul unor valori pozitive.<\/p>\n

Sursa: AGERPRES<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De ce nu exist\u0103 efigii pe bancnotele europene, la fel ca pe cele ale \u0163\u0103rilor cu moned\u0103 forte? Harriet Tubman va ap\u0103rea \u00een cur\u00e2nd pe o bancnota american\u0103 de 20 de dolari. Trezoreria american\u0103 a anun\u0163at recent vestea acestui omagiu adus militantei \u00eempotriva sclaviei, o victoriei a activistelor feministe, care doreau un portret de femeie … Continued<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8078,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[8],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8077"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8077"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8081,"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8077\/revisions\/8081"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8078"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.edarges.ro\/www\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}