Creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale ar permite majorarea investiţiilor
Prioritizarea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor structurale în România va permite majorarea investiţiilor necesare în infrastructură şi capital uman, fără a încărca excesiv bugetul naţional.
Consolidarea eficienţei şi independenţei administraţiei publice ar trebui să ajute la calitatea şi consolidarea politicilor, ca şi la absorbţia sporită a fondurilor structurale.
România se încadrează în categoria ţărilor cu rată a productivităţii considerabil mai redusă decât cea medie a UE, alături de Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cehia, Polonia, Cipru, Portugalia, Estonia, Lituania, Letonia şi Bulgaria.
Cea mai mare productivitate a forţei de muncă se înregistrează în Irlanda, Olanda, Austria, Finlanda, Belgia, Luxemburg, Suedia şi Germania, în timp ce categoria de mijloc sunt incluse ţările cu o productivitate uşor peste sau sub media în UE – Marea Britanie, Franţa, Danemarca, Spania, Grecia, Italia şi Malta. ‘În timp ce prioritatea pe termen scurt în România este de a ţine sub control finanţele publice şi a stabiliza situaţia macroeconomică, punerea în aplicare a unei serii de reforme structurale urgente ar urma să ajute la ameliorarea semnificativă a mediului de afaceri. În acest context, implementarea eficientă şi la timp a măsurilor incluse în memorandumurile de înţelegere din 2009 şi 2011 va fi esenţială întrucât va contribui la revenirea pe calea creşterii durabile.
Pe de altă parte, ameliorarea cadrului normativ greoi şi simplificarea procedurilor administrative vor contribui la deblocarea potenţialului economic şi la reducerea costurilor. Dezvoltarea reţelelor de transport (în special autostrăzi) şi a infrastructurii de comunicaţii va fi esenţială pentru sporirea competitivităţii şi atragerea investiţiilor.
Pe termen lung provocarea va fi de a asigura o schimbare de paradigmă de la munca necalificată şi sectoarele energofage către activităţi mai eficiente în ceea ce priveşte resursele şi cu emisii reduse de carbon. Creşterea capacităţilor de producţie, investiţiile în tehnologii nepoluante şi eco-eficiente, sporirea potenţialului inovativ al întreprinderilor, creşterea calificării forţei de muncă şi ameliorarea învăţământului vocaţional şi a celui superior vor fi esenţiale pentru competitivitatea viitoare a industriei româneşti.
Sursa: Agerpres
