* Numărul cererilor de azil în Europa, în creştere în primele nouă luni ale acestui an.
Peste 800.000 cereri de azil au fost înaintate în primele trei trimestre ale acestui an în Uniunea Europeană, Norvegia şi Elveţia.
Comparativ cu aceeaşi perioadă din anii precedenţi, acest număr este cel mai mare începând din 2016, potrivit cotidianului german Die Welt, care citează date publicate de Agenţia pentru azil a UE (EUAA).
Astfel, 801.459 cereri de azil au fost prezentate în cele 29 de state în perioada 1 ianuarie – 3 octombrie 2023.
Cele mai mari creşteri au fost raportate în Letonia (168%) şi Estonia (119%), explicaţia fiind creşterea masivă a migraţiei ilegale dinspre Belarus.
Pe poziţia a treia se află Germania, unde numărul cererilor de azil în perioada menţionată a sporit cu 74% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
La polul opus, cele mai mari scăderi comparativ cu primele zece luni din 2022 s-au consemnat în Danemarca (-56%), Malta (-54%), Cipru (-52%) şi Austria (-41%).
Ţara care a primit cele mai puţine cereri de azil în acest an este Ungaria, cu numai 26 de cereri.
* Comisia Europeană a salutat bunele progresele înregistrate în România şi Bulgaria în cele şase luni de la lansarea proiectelor-pilot privind procedurile rapide de azil şi returnare.
În general, s-au obţinut rezultate solide cu cele mai bune practici identificate în domeniul azilului, al returnărilor, al gestionării frontierelor şi al cooperării internaţionale.
Acest demers s-a înscris în continuarea scrisorii preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din 26 ianuarie 2023 şi a concluziilor Consiliului European din 9 februarie.
România şi-a modificat legislaţia naţională în materie de azil în mai 2023, pentru a permite luarea unei decizii negative privind protecţia internaţională alături de o decizie de returnare. Această modificare contribuie la asigurarea unui proces de returnare mai eficient.
România a testat, de asemenea, procedura accelerată într-o manieră îmbunătăţită, ceea ce a condus la procesarea rapidă a cererilor de azil.
Autorităţile române au consolidat în continuare cooperarea cu EUAA, pe baza Planului Operaţional. Experţii EUAA pot participa acum pe deplin la înregistrarea şi evaluarea cererilor de azil.
În ceea ce priveşte gestionarea frontierelor şi cooperarea internaţională, România a continuat să îşi gestioneze în mod eficace frontierele externe cu Serbia. Pe baza activităţilor de prevenire a migraţiei neregulamentare, au fost efectuate peste 400 de misiuni comune de patrulare şi patrule ad- hoc de la începutul programului-pilot în martie.
Corpurile Permanente Frontex sunt prezente folosind vehicule mobile de supraveghere la secţiunea de frontieră româno-sârbă din zona operaţională Terra 2023.
În plus, România a avut contacte bilaterale cu statele membre prin intermediul reţelei la nivel înalt privind returnările şi cu Frontex în ceea ce priveşte bunele practici în materie de returnare.
România participă pe deplin la platforma europeană multidisciplinară împotriva ameninţărilor infracţionale (EMPACT) şi la planul său operaţional de acţiune pentru combaterea reţelelor infracţionale implicate în introducerea ilegală de migranţi.
Sursa: Agerpres
