* Parlamentul European (PE) se pregăteşte să adopte în sesiune plenară la Strasbourg, planul REPowerEU, în valoare totală de 20 de miliarde de euro nerambursabile, România urmând să beneficieze de o alocare de 1,39 de miliarde de euro în vederea finanţării de proiecte în domeniul energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026.
Planul REPowerEU stabileşte o serie de măsuri menite să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi să accelereze tranziţia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.
* Comisia Europeană a luat măsuri pentru a îmbunătăţi în continuare protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătate legate de expunerea la substanţe chimice periculoase: plumb şi diizocianaţi.
În cazul plumbului, o limită de expunere semnificativ redusă va contribui la prevenirea problemelor de sănătate ale lucrătorilor, de exemplu cele care pot afecta funcţiile reproductive şi dezvoltarea fetală. Pentru diizocianaţi, o nouă limită de expunere va preveni cazurile de astm şi alte boli respiratorii.
În mod concret, Comisia propune modificarea a două directive: în ceea ce priveşte plumbul, Directiva privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la locul de muncă la agenţi cancerigeni sau mutageni ori la substanţe toxice pentru reproducere şi în ceea ce priveşte plumbul şi diizocianaţii, Directiva privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă.
Modificările propuse vor fi, de asemenea, esenţiale pentru protejarea lucrătorilor în contextul promovării tranziţiei către neutralitatea climatică: este probabil ca atât plumbul, cât şi diizocianaţii să fie utilizaţi, de exemplu, în producţia de baterii şi în procesele care au ca scop ca vehiculele electrice să fie mai uşoare, în turbinele eoliene sau ca materiale izolante în timpul renovărilor clădirilor.
Plumbul poate afecta funcţia sexuală şi fertilitatea şi poate dăuna dezvoltării unui făt sau descendent al femeilor expuse. De asemenea, poate afecta sistemul nervos, rinichii, inima şi sângele persoanelor expuse la acesta. Conform evaluării de impact a Comisiei Europene, se estimează că, în prezent, 100000 de lucrători din UE sunt expuşi la plumb la locul de muncă.
Sursa: Agerpres
