* La 31 ianuarie 2023, Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură adoptată de România, în valoare de 1,6 miliarde de euro, pentru înfiinţarea Băncii Române de Investiţii şi Dezvoltare, ce are ca scop dezvoltarea economică şi socială, competitivitatea, inovarea şi creşterea economică. România a notificat CE cu privire la planurile de înfiinţare a unei bănci naţionale de dezvoltare cu un capital iniţial de până la 1,6 miliarde euro. Banca va fi înfiinţată ca entitate deţinută integral de stat, cu Ministerul Finanţelor drept acţionar, ce îşi va desfăşura activitatea sub supravegherea Băncii Naţionale a României.
Ajutorul se acordă sub forma unei injecţii de capital de până la 608 milioane euro, din care se estimează că 10 milioane euro vor fi primite, în 2024, în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, a unui grant în valoare de 1,4 milioane euro şi a unor garanţii de stat în valoare de 992 de milioane de euro, potrivit https://ec.europa.eu/.
* La 31 ianuarie 2023, Comisia Europeană a anunţat că în perioada 2014-2020, fondurile structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI) au deblocat investiţii totale de 731 de miliarde de euro, din care 535 de miliarde de euro au fost finanţate de UE, promovând convergenţa socioeconomică de durată, coeziunea teritorială, Europa socială şi o tranziţie verde şi digitală fără sincope.
Raportul prezintă rezultatele fondurilor ESI până la sfârşitul anului 2021: au fost sprijinite peste 4 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi 55,2 milioane de persoane prin acţiuni în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale sau al competenţelor şi educaţiei; capacitatea de producţie de energie provenită din surse regenerabile a fost majorată cu peste 3.600 megawaţi-oră/an, în timp ce consumul anual de energie primară al clădirilor publice a fost redus cu 2,6 de terawaţi-oră/an (echivalentul cantităţii de energie electrică consumate de aproximativ 720.000 de gospodării într-un an întreg); 2,3 milioane de proiecte au sprijinit sectorul agricol şi IMM-urile rurale; în sectorul pescuitului şi al acvaculturii au fost menţinute 44.000 de locuri de muncă şi au fost create peste 6.000 de locuri de muncă noi.
* Consiliul UE a publicat Concluziile privind priorităţile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2023-2024 structurate pe 55 de puncte. Primele 15 puncte se referă la liniile generale de sprijin, începând cu războiul de agresiune neprovocat, nejustificat şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei şi încercările Rusiei de a schimba prin forţă arhitectura de securitate europeană, ce contravin ordinii internaţionale, continuând cu susţinerea organizării unui al patrulea summit al şefilor de stat şi de guvern în cadrul Consiliului Europei şi reiterarea celor trei piloni principali ai parteneriatului: dialogul politic, cooperarea juridică şi cooperarea programatică, punându-se accentul pe priorităţile interconectate şi care se consolidează reciproc în domeniile drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, redate în următoarele puncte ale documentului.
În 2021, volumul la nivel mondial al programelor comune de cooperare UE-Consiliul Europei s-a ridicat la 207,4 milioane de euro, veniturile anuale aferente acestor programe reprezentând 57% din totalul resurselor extrabugetare ale Consiliului Europei, conform https://www.consilium.europa.eu.
Sursa: Agerpres
