* La ultimul summit al anului, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să propună măsuri pentru îmbunătăţirea investiţiilor în domeniul climei şi a competitivităţii industriei europene până la începutul anului 2023. Acest lucru a venit ca răspuns la Legea americană privind reducerea inflaţiei (IRA) – o lege pe care liderii guvernamentali o consideră discriminatorie faţă de companiile europene.
Legislaţia americană prevede credite fiscale de 7.500 de dolari pe vehicul pentru consumatorii americani care achiziţionează maşini electrice, cu respectarea a două condiţii: una este ca cel puţin 40% din materiile prime utilizate în bateria electrică să fie extrase în SUA sau într-o ţară cu care SUA are un acord comercial. UE şi SUA sunt parteneri comerciali importanţi, dar nu au un astfel de acord.
Până în 2026, pragul pentru creditele fiscale va fi ridicat la 80 la sută din materiile prime.
În timp ce Washingtonul şi Bruxelles-ul continuă să negocieze posibile măsuri de atenuare a impactului asupra întreprinderilor din UE şi de evitare a unui război comercial, UE 27 consideră că, în orice caz, sunt necesare măsuri pentru a menţine competitivitatea şi atractivitatea investiţiilor în Europa şi pentru a reduce dependenţa acesteia de ţări terţe în ceea ce priveşte aprovizionarea cu bunuri esenţiale.
În concluziile aprobate în timpul recentului summit, liderii au subliniat importanţa unei „politici industriale europene ambiţioase pentru a pregăti Europa pentru tranziţia ecologică şi pentru a reduce dependenţele strategice (…) în actualul context global”. Scopul, au spus ei, este de a „proteja baza economică, industrială şi tehnologică a Europei” într-o perioadă de şocuri ale preţurilor la energie şi de a menţine „competitivitatea globală a Europei”.
* Şefa agenţiei UE pentru azil, Nina Gregori, a declarat că se aşteaptă la creşterea continuă a numărului cererilor de azil în cadrul blocului. Evoluţiile geopolitice din ultimii doi ani au avut un impact direct asupra nevoii de protecţie internaţională, ceea ce duce la creşterea deplasării în ţările UE. Între ianuarie şi octombrie anul acesta, aproape 790.000 de cereri de azil au fost făcute în UE, a precizat ea – o creştere de 54% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru a rămas sub maximele din 2015 şi 2016, a menţionat ea.
Potrivit EUAA, majoritatea solicitanţilor de azil au venit din Siria, Afganistan şi Turcia. Refugiaţii de război din Ucraina nu trebuie să treacă printr-o lungă procedură de azil în UE. Ei au primit protecţie temporară la scurt timp după ce a început invazia rusă a Ucrainei. Potrivit lui Gregori, 4,7 milioane de persoane au fost înregistrate pentru aceasta.
Activarea acestor reguli temporare a prevenit prăbuşirea sistemelor naţionale de azil ale Europei, a declarat Gregori. Cu toate acestea, milioanele de înregistrări au pus sistemele europene de recepţie „sub presiune considerabilă”. Gregori a cerut progrese în ceea ce priveşte reformele azilului şi migraţiei planificate în UE. Ea a spus că salută o declaraţie la nivelul UE conform căreia soluţii structurale ar urma să fie găsite înainte de alegerile UE din 2024.
Sursa: Agerpres
