Evenimentele săptămânii 1 – 6 noiembrie 2022



*** Acţiuni de geopolitică precum invazia rusă din Ucraina au dus la înmulţirea şi înăsprirea atacurilor asupra securităţii cibernetice în ultimul an, relevă agenţia UE de securitate cibernetică, ENISA, în raportul său anual.

Studiul ENISA survine în contextul îngrijorărilor cu privire la rolul actorilor statali şi la diversificarea ameninţărilor la adresa guvernelor, companiilor şi sectoarelor esenţiale precum energia, transportul, băncile şi infrastructura digitală.

Conform acestei agenţii a UE, situaţiile geopolitice, în special invazia rusă din Ucraina, au schimbat paradigma în perioada analizată, august 2021 – iulie 2022.

Exploatarea de către hackeri a unor vulnerabilităţi de software înainte ca informaticienii să aibă şansa să rezolve deficienţele, precum şi dezinformări permise de inteligenţa artificială au dus la atacuri mai dăunătoare şi mai răspândite, cu un impact negativ mai mare.

„Contextul global actual determină în mod inevitabil schimbări majore în peisajul ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice. Noua paradigmă este conturată de diversitatea tot mai mare de actori care reprezintă o ameninţare”, a precizat într-un comunicat directorul executiv al ENISA, Juhan Lepassaar.

Aproximativ 24% din atacurile asupra securităţii cibernetice au avut ca ţintă guverne şi administraţii publice, în timp ce 13% au vizat furnizori de servicii digitale, se menţionează în raport.

Uniunea Europeană a convenit în mai să înăsprească regulile de securitate cibernetică pentru sectoarele esenţiale, companiile fiind solicitate să îşi evalueze riscurile, să notifice autorităţile şi să ia măsuri pentru a face faţă pericolelor, în caz contrar riscând amenzi de până la 2% din cifra globală de afaceri.

*** – Comisia Europeană a lansat joi cea de-a treia cerere de proiecte la scară largă în cadrul Fondului UE pentru inovare, se arată într-un comunicat al Executivului  comunitar.

Cu un buget dublat la trei miliarde de euro datorită creşterii veniturilor obţinute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), această cerere de proiecte la scară largă din 2022 va promova implementarea de soluţii industriale pentru decarbonizarea Europei. Punând un accent deosebit pe priorităţile planului REPowerEU, cererea de proiecte va oferi sprijin suplimentar pentru a pune capăt dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia.

Prin intermediul acestei cereri se vor finanţa proiecte care vizează mai multe aspecte. În primul rând, decarbonizarea generală (buget: un miliard de euro): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor energointensive, al stocării energiei sau al captării, utilizării şi stocării dioxidului de carbon, precum şi în domeniul produselor care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon (este vorba, în special, despre combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon utilizaţi în domeniul transporturilor,  inclusiv al transportului maritim şi aerian).

Sursa: Agerpres