Inteligența artificială și combaterea știrilor false



Pentru a contribui la combaterea dezinformării, Uniunea Europeană lucrează în strânsă cooperare cu platformele online pentru a limita răspândirea conținuturilor false sau înșelătoare și le încurajează să elimine informațiile care sunt ilegale.

La sfârșitul lunii februarie 2021, Centrul Europe Direct din cadrul Bibliotecii Județene ”Dinicu Golescu” Argeș a organizat un eveniment online, pe platforma Webex Cisco, cu privire la rolul inteligenței artificiale și combaterea știrilor false, care s-a adresat tinerilor și multiplicatorilor de informație europeană.

Subiectele care s-au aflat pe agenda zilei s-au bucurat de un real succes, la eveniment participând un număr de peste 60 de tineri de la licee din Pitești, respectiv Colegiul Național ”Zinca Golescu” și Liceul Teoretic ”Ion Cantacuzino”, multiplicatori de informație europeană din Bradu, Mușătești, Rucăr, Vedea, Vlădești, precum și colegi de la Europe Direct Vâlcea.

Invitat special la eveniment a fost Vlad Măcelaru, delegat de tineret la ONU din partea României și CEO&co-fondator Clark, care a vorbit în prima parte a evenimentului despre apariția, evoluția și ramurile  inteligenței artificiale: machine learning, computer vision, natural language, robotics, pattern recognition și knowledge management.

Din perspectiva eticii în inteligența artificială, Vlad a provocat tinerii să participe la exerciții interactive, folosind exemple concrete din viața de zi cu zi în social media, e-mail, căutări web, mașini și roboți inteligenți.

În partea a doua a evenimentului au fost prezentate aspecte referitoare la identificarea, analiza și combaterea dezinformării în contextul actual al propagării știrilor false. Au fost oferite informații cu privire cele trei tipuri de știri: dis-information (informație falsă, dar care nu e creată cu scopul de a face rău cuiva), mis-information (informație falsă, creată în mod deliberat pentru a răni o persoană, un grup social, o organizație sau o țară) și mal-information (informație bazată pe realitate, folosită cu scopul de a face rău unei persoane, organizații sau țări).

Evenimentul a continuat cu discuții pe baza unor exemple de știri fabricate, unul dintre acestea fiind cel despre Cambridge Analytica în care o companie americană a obținut datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook, date pe care le-ar fi utilizat pentru a înțelege psihologia utilizatorilor și a le influența votul în favoarea lui Donald Trump sau a Brexit.

Au fost menționate și alte tipuri de știri precum: satiră sau parodie (fără intenția de a răni dar cu potențialul de a păcăli), false connection (titlul, pozele sau comentariile nu au legătură cu conținutul), misleading content (conținut înșelător în ce privește o situație sau individ), false context (conținut adevărat prezentat într-un context fals), impostor content (surse reale înlocuite cu surse fabricate), manipulated content (informație sau imagini reale care sunt manipulate pentru a înșela), fabricated content (conținut 100% fals, fabricat cu intenția de a păcăli sau răni).

La finalul evenimentului, participanții au primit câteva sfaturi utile pentru a se proteja de fake news și a nu fi manipulați: să ignore în general site-urile care nu sunt oficiale, să verifice informația din mai multe surse, să aibă spirit critic.