Evenimentele săptămânii 11 – 17 ianuarie 2020



Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a aprobat utilizarea ca aliment de uz uman a viermilor de făină, semnalează Reuters. Larvele gândacului denumit popular morar, iar ştiinţific Tenebrio molitor vor putea fi folosite ca atare sau uscate, ca ingrediente pentru curry sau sub formă de făină pentru prepararea biscuiţilor, pastelor şi pâinii.

Confundate uneori cu viermii, larvele de insecte sunt deja acceptate în Europa ca hrană pentru animale. Sunt bogate în proteine, grăsimi şi fibre şi ar putea fi urmate în farfuriile europenilor şi de alte insecte, apreciază chimistul Ermolaos Ververis, specialist în alimentaţie la EFSA.

***

Organismele naţionale pentru protecţia datelor pot, în anumite cazuri, să acţioneze în instanţă giganţii tehnologiei, chiar dacă nu sunt considerate a fi autoritate principală potrivit legislaţiei Uniunii Europene.

Organismul de specialitate al Belgiei, denumită actualmente Autoritatea belgiană pentruprotecţia datelor, a dat în judecată în 2015 compania Facebook în legătură cu colectarea de date, prin plug-in-uri sau aşa-zisele cookies, de la persoane cu sau fără cont pe platformă, ceea ce, potrivit instituţiei belgiene, încalcă legislaţia ţării.

Facebook a argumentat că, în baza legislaţiei UE privind confidenţialitatea – General Data Protection Regulation (GDPR, Reglementările generale de protecţie a datelor) -, doar o aşa-zisă autoritate principală (lead authority) poate aduce o situaţie în atenţia justiţiei, în cazul vizat în Belgia aceasta fiind autoritatea irlandeză pentru protecţia datelor, sediul principal al Facebook fiind în Irlanda.

Și alte autorităţi de protecţie a datelor au dreptul să lanseze astfel de proceduri atunci când GDPR le permite în mod specific acest lucru.

***

Ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să se asigure că există ”centre de primire adecvate” pentru minorii neînsoţiţi atunci când îi deportează, a decis Curtea de Justiţie a UE (CJUE).

Decizia CJUE a avut la bază cazul unui minor neînsoţit care şi-a înaintat cererea de azil în Ţările de Jos în anul 2017, când el avea vârsta de 15 ani şi patru luni.

Instanţele naţionale au ajuns la concluzia că tânărul nu era eligibil pentru a primi statutul de refugiat sau protecţie subsidiară şi că, în aceste condiţii, el ar trebui să fie deportat. Contestând ordinul de deportare, solicitantul de azil a argumentat că el nu ştie unde trăiesc părinţii săi şi nici nu cunoaşte alţi membri ai familiei.

Dreptul UE stipulează că ţările membre trebuie să investigheze dacă există centre de primire adecvate în statul de revenire atunci când ele decid returnarea unui minor neînsoţit.

În acest context, CJUE a hotărât că ţările membre trebuie să se asigure că un minor neînsoţit va găsi condiţii de primire adecvate în ţara de revenire şi că ele nu trebuie să facă distincţie între diferitele grupuri de minori doar pe baza vârstei lor.

Sursa: Agerpres