Evenimentele săptămânii 28 septembrie – 4 octombrie 2020



Comisia Europeană a publicat primul său raport privind statul de drept în Uniunea Europeană.

Raportul a fost realizat cu ajutorul contribuţiilor din partea fiecărui stat membru şi abordează atât evoluţiile pozitive, cât şi cele negative care s-au înregistrat în acest domeniu în întreaga UE.

Raportul constată existenţa unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuşi provocări importante în această privinţă. De asemenea, documentul examinează evoluţiile pe care le-au antrenat măsurile de urgenţă luate de statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Potrivit vicepreşedintei CE Vera Jourova, raportul evaluează patru teme principale, extrem de importante pentru respectarea statului de drept – sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media şi alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru.

Raportul anual al CE privind statul de drept are drept scop extinderea setului de instrumente ale UE, prin adăugarea unui nou instrument cu rol preventiv. În plus, raportul îşi propune să lanseze o dezbatere cu toate părţile interesate şi să pună bazele unei culturi a supremației legii în întreaga UE.

***

Distribuirea într-o manieră discreţionară a fondurilor pentru publicitatea de stat în România este un instrument folosit de autorităţile statului pentru a interfera în media, în special la nivel local, relevă primul raport al Comisiei Europene privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană, prezentat la Bruxelles.

Documentul evidenţiază că publicitatea de stat este folosită în România şi ca o metodă pentru interferenţa statului, în această privinţă Monitorul privind Pluralismul Media 2020 (MPM 2020) indicând un risc ridicat pentru pluralismul media.

Raportul menţionează că dreptul la liberă exprimare şi dreptul la acces la orice informaţie de interes public sunt consfinţite prin Constituţia României.

În termeni de autoreglementare în sectorul presei, sunt stabilite norme profesionale la nivel de redacţie sau publicaţie. Monitorul privind Pluralismul Media 2020 (MPM 2020) arată că lipsa unor măsuri de protecţie specifice pentru independenţa editorială este motiv de îngrijorare.

***

Mai multe amendamente la legile justiţiei din 2018 şi 2019 continuă să ridice îngrijorări în privinţa impactului lor asupra independenţei sistemului judiciar, relevă capitolul despre România din primul raport privind statul de drept în Uniunea Europeană publicat de Comisia Europeană.

La partea privitoare la sistemul de justiţie din România, documentul notează că ”au fost identificate probleme majore prin crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), sistemul de răspundere civilă a judecătorilor şi procurorilor, schemele de pensionare anticipată, intrarea în profesie şi statutul şi numirea procurorilor din funcţii înalte”.