Evenimentele săptămânii 13 – 19 iulie 2020



România se află pe unul din ultimele locuri ale clasamentului UE în ceea ce priveşte percepţia asupra independenţei judecătorilor şi instanţelor, potrivit unui Eurobarometru dat publicităţii, cu prilejul publicării Tabloului de bord al justiţiei pe 2020, o situaţie mai îngrijorătoare din acest punct de vedere având doar Bulgaria, Polonia, Italia, Slovacia şi Croaţia.

O proporţie de 45% dintre români au o părere destul de proastă şi foarte proastă despre independenţa judecătorilor şi a tribunalelor, proporţie care creşte la 68% în rândul croaţilor, a căror ţară se află pe ultimul loc în acest sondaj. La nivelul UE-28, adică inclusiv Marea Britanie, acest procent este de 33%. La polul opus, doar 37% dintre români au o părere bună şi destul de bună despre independenţa judecătorilor şi tribunalelor, în scădere cu 3% faţă de 2019, în timp ce la nivelul UE această proporţie este de 56%, la fel ca anul trecut.

În ceea ce priveşte motivele pentru această lipsă de independenţă, românii au spus în proporţie de 49% că amestecul sau presiunile din partea guvernului sau politicienilor contează foarte mult, în timp ce 27% au spus că acestea contează într-o oarecare măsură.

Amestecul sau presiunile din partea intereselor economice şi ale altor interese specifice contează foarte mult în această percepţie negativă, potrivit unui procent de 44% dintre respondenţii din România, în timp ce faptul că statutul judecătorilor nu le garantează independenţa este la fel de important pentru 21% dintre respondenţi.

În total, două cincimi dintre statele UE au înregistrat scăderi ale gradului de încredere în independenţa sistemului judiciar. Danemarca este primul loc al acestui top, în condiţiile în care 86% in populaţie sa are o percepţie bună şi foarte bună asupra independenţei justiţiei.

Potrivit Tabloului de bord al justiţiei în cazurile civile, comerciale şi administrative, eficienţa s-a îmbunătăţit în 11 state membre UE, printre care şi România, din 2012 şi a scăzut în alte opt, printre care Ungaria şi Polonia. În perioada 2012-2018, în România perioada estimată pentru a judeca litigii civile şi comerciale a scăzut de la peste 175 de zile, la sub 175 de zile, în timp ce în Italia şi Grecia aceasta este de peste 575 de zile.

***

Eurodeputaţii au solicitat instrumente mai puternice pentru a face faţă urgenţelor în domeniul sănătăţii, într-o dezbatere în plen desfăşurată joi, la Bruxelles, cu privire la viitoarea strategie a Uniunii Europene în domeniul sănătăţii publice, indică un comunicat al legislativului european.

În timpul dezbaterii cu comisarul european pentru sănătate, Stela Kyriakides, şi cu reprezentanţii Consiliului UE, Parlamentul European a subliniat necesitatea de a trage învăţăminte adecvate din criza COVID-19. Mulţi dintre eurodeputaţi au pledat pentru acordarea unui rol mai important pentru Uniunea Europeană în domeniul sănătăţii.

Eurodeputaţii au evidenţiat că pandemia actuală este încă departe de a fi depăşită şi au insistat asupra necesităţii de a se asigura că sistemele de sănătate din UE sunt mai bine echipate şi coordonate pentru a face faţă ameninţărilor viitoare la adresa sănătăţii publice, având în vedere că niciun stat membru nu poate face faţă singur unei pandemii precum COVID-19.

Mai mulţi vorbitori au atenţionat că un rol mai important al UE în domeniul sănătăţii publice trebuie să includă măsuri de abordare a penuriei de medicamente şi de echipamente de protecţie accesibile ca preţ, precum şi sprijin pentru cercetare.

Unii eurodeputaţi au solicitat ca agenţiile europene de asistenţă medicală (Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor şi Agenţia Europeană a Medicamentului) să fie consolidate, în timp ce alţii au susţinut necesitatea creării unei „uniuni a sănătăţii” europene cu standarde minime la nivelul UE.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică şi, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătăţirea sănătăţii publice, prevenirea şi gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate şi armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Parlamentul European a promovat în mod constant instituirea unei politici coerente a UE în domeniul sănătăţii publice. Printr-o rezoluţie privind revizuirea bugetului UE pentru perioada de după 2020 şi planul de redresare economică a UE, deputaţii au insistat asupra creării un nou program european de sine stătător în domeniul sănătăţii. Drept urmare, Comisia Europeană a prezentat o propunere de 9,4 miliarde euro pentru programul EU4Health în domeniul sănătăţii pentru perioada 2021-2027, componentă a planului de redresare denumit Next Generation EU.

Sursa: Agerpres